Liderii Vladimir CEBOTARI, Grigore LUPAȘCU, Iurie DASCĂL
Săptămâna precedentă agenții economici din satele Drochia, Șuri, Cotova și Mândâc s-au împărtășit cu succesele, inovațiile și problemele pe care le întâmpină în cadrul activității agricole.
La intersecția drumurilor Drochia-Șuri, într-o coloană bine organizată, o armată de oameni ai gliei, l-au întâmpinat pe Andrei Marian, președintele raionului, și împreună s-au îndreptat spre SRL „Glia Șurenilor”, director Vasile Grădinaru. Dintre toți agenții economici din agricultură din satul Șuri, Vasile Grădinaru deține cel mai mult pământ arabil, aproximativ 2000 hectare. A semănat mai multe culturi de câmp: și floarea soarelui, și sfeclă de zahăr, și soia. Dar suprafața cea mai mare, aproximativ 800 de hectare, i-a revenit grâului. Mândria agricultorului este livada de piersici, sădită pe o suprafață nu mare, dar care bucură cu o roadă frumușică. După părerea lui Vasile Grădinaru, nu trebuie pământ mult. Trebuie puțin, dar de-l lucrat la nivel.
– Dacă oferim pământului cantitatea de îngrășăminte de care are nevoie, – a menționat șureanul, – el rezistă și la secetă. Mai greu îi revine culturii de soia. Dacă nu are ploaie la timp, riscăm să avem roadă mică, – s-a pronunțat Vasile Grădinaru.
Această afirmație a dez-lănțuit dezbateri aprige. Ma-joritatea liderilor agricoli, precum și agronomii prezenți la controlul reciproc, au avut o opinie unică: umezeala este unul din factorii principali ce asigură rodnicia pământului.
Drept confirmare a celor spuse au fost lanurile gospodăriei lui Vladimir Cebotari (SRL „Cotagroprom”), Cotova, unde am văzut o situație mai puțin îmbucurătoare. Floarea soarelui și grâul, care ocupă suprafața cea mai mare din terenul arabil, precum și porumbul, soia și sfecla de zahăr au avut parte de puține precipitații. Vlad Cebotari afirmă, că a semănat două soiuri de grâu procurate de la „Agrostoc”, primăvara a îngrășat pământul conform tehnologiilor agricole, totul a fost lucrat mecanizat, deoarece cotovenii nu mai doresc să ia sapa în mână.
– Dar cât de mare n-ar fi străduința, câte tehnologii noi n-am implimenta, trăim cu speranța la mila Celui de Sus. Ploiță bună n-am avut din luna martie, acum ne-au bucurat doar de câteva picături. Despre care recoltă mai poate fi vorba? – a conchis liderul de la Cotova.
Un tablou controversat am depistat în SRL „Tehagrodas”, director Ion Dascăl, ce deține mai bine de 2300 hectare. Dacă culturile de grâu, orz, soie și sfeclă de zahăr, cultivate în jurul satului, arată bine și promit o roadă bogată, atunci cele de porumb și floarea soarelui, semănate în apropierea satului Șalvirii Noi, au puține șanse de a-și reveni din cauza cantității foarte scăzute de precipitații, ceea ce-l întristează pe tânărul lider drochian. Chiar și lucrarea calitativă a solului, implementarea tehnologiilor noi și întroducerea îngrășămintelor nu au salvat aceste culturi de arșița soarelui.
„Cel mai cu barbă” om al gliei din echipa noastră a fost Grigore Lupașcu, director SRL „Grildas-Agro”, Mândâc. Cunoștințele și dăruirea de sine pentru pământ le cunosc toți sătenii, ba chiar și cei din raion. Numeroasele sale vizite de studiu în Germania i-au îmbogățit experiența și i-au lărgit orizonturile.
Deține doar 1600 hectare de teren arabil, dar bine lucrat și îngrijit. Suprafața cea mai mare este semănată cu grâu, restul culturilor: sfecla de zahăr, floarea soarelui, porumbul, soia, ocupă suprafețe cam egale. Liderul de la Mândâc cu mândrie ne-a relatat că toate semințele sunt procurate de la firma germană „Strube”, față de care are o credibilitate aparte. Grigore Lupașcu deține și un parc de mașini și tractoare, cu cele mai performante combine, tractoare, semănători. În ceea ce privește cantitatea recoltei, mândâceanul are prognosticuri nu chiar optimiste.
– Dacă în timpul apropiat Domnul nu ne bucură cu o ploiță bună, roadă vom avea la jumătatea așteptărilor noastre. Da, situația nu-i strălucită, dar ne mulțumim cu ceea ce avem.
La finele deplasării noastre specialiștii au concluzionat, că problema majoră rămâne a fi lipsa cantității necesare de precipitații și temperaturile ridicate. Liderii agricoli își amintesc de timpurile, când câmpurile erau irigate. Fermierii își dau bine seama, că este imposibil să faci agricultură performantă bazându-te doar pe mila Domnului. Sistemul de irigare ar fi o salvare de la secetă și arșiță, doar că presupune investiții mari. Spre regretul agricultorilor, fără susținerea statului și al donatorilor străini, ei nu se vor putea descurca.
Valerian Gherman, specialist, Direcţia agricultură şi alimentaţie Drochia, care a monitorizat starea culturilor de pe câmpurile agenților economici din satele sus numite, a menționat importanța preluării experienţelor avansate şi moderne în sectorul agricol:
– Controlul reciproc constituie încă o dovadă a unei colaborări bune şi sănătoase între gospodării, – a susținut specialistul de la direcție. – Participanţii nu numai că fac anumite totaluri, dar și analizează situaţii, recomandă soluţii, practici agricole bune, căi şi tehnologii de cultivare a plantelor, care ajută la realizarea obiectivului primordial al oamenilor gliei: roadă bogată și pâine pe masă.
Nelly CIOBANU
