Părinţii copiilor cu autism sunt nevoiţi să se autoinstruiască pentru ca să-şi înţeleagă copiii

În Moldova nu sunt suficienţi medici de familie capabili să depisteze simptomele incipiente ale autismului, dar nici destui terapeuţi specializaţi care i-ar ajuta pe copii să se reabiliteze. Din aceste motive, micuţii sunt, deseori, diagnosticaţi greşit, iar părinţii sunt nevoiţi să se autoinstruiască, ca să-şi înţeleagă şi să-şi ajute copiii. Instruirea are loc, de regulă, online, în cadrul unor cursuri internaţionale, destul de costisitoare.

Din cauza că Matei este diagnosticat cu autism, familia Para a fost nevoită, acum doi ani, să treacă cu traiul de la Făleşti la Chişinău. Părinţii au decis că băiatul lor are nevoie de reabilitare permanentă, iar în provincie copiii cu autism nu au posibilitate să urmeze acest tratament. Anastasia Para, mama lui Matei, a fost nevoită să se înscrie şi la cursuri internaţionale online ca să poată înţelege comportamentul copilului său şi să-l poată ajuta să se reabiliteze. Pentru primele două nivele de studii, oferite de specialişti din Israel, A.Para a plătit 400 de dolari. „Băiatul mi-a fost diagnosticat cu autism la vârsta de doi ani şi cinci luni, iar peste două luni am început cursul de instruire online. Am noroc că merg şi la Centrul de reabilitare din cadrul Asociaţiei „S.O.S Autism”, unde, datorită unor specialişti buni, copilul meu are rezultate”, spune Anastasia. Ea a mai adăugat că doar două organizaţii neguvernamentale, ambele din Chişinău, oferă servicii terapeutice de reabilitare, în timp ce instituţiile de stat nu dispun de servicii şi specialişti calificaţi în domeniu.

Medicii de familie şi terapeuţii cunosc foarte puţin despre autism

Tatiana Valica, fondatoarea Asociaţiei „Învingem autismul” din Chişinău este fost medic de familie, iar acum câţiva ani a beneficiat de o bursă şi a studiat o perioadă în Statele Unite ale Americii unde s-a specializat în domeniul autismului. „Această patologie este o condiţie de dezvoltare insuficientă a vorbirii, a socializării, a comportamentului persoanei. Eu am lucrat 25 de ani ca şi medic de familie, dar niciodată nu am examinat un copil autist, deoarece nici nu ştiam de această boală”, specifică T. Valica. Ea mai menţionează că în Moldova medicii de familie şi terapeuţii cunosc foarte puţin despre autism, care sunt primele semne ale bolii etc. „La facultate, viitorii medici de familie nu studiază suficient despre autism, cu toate că ei trebuie să fie primii care depistează patologia. Dacă sunt semne că un copil are o dezvoltare deficientă, medicul de familie trebuie să direcţioneze părinţii la specialiştii în domeniu pentru a se stabili un diagnostic corect”, precizează T.Valica. Reabilitarea copilului trebuie desfăşurată în primii şapte ani de viaţă, iar dacă se tărăgănează, există riscuri enorme ca acesta să nu mai poată fi recuperat, deoarece scade simţitor şi capacitatea copilului de a învăţa.

Ministerului Sănătăţii a introdus testul de depistare precoce a autismului

Potrivit datelor Ministerului Sănătăţii (MS), în anul 2015, în Moldova erau înregistraţi 220 de pacienţi cu autism, dintre care 190 de copii. Lilia Oleinic, consultant principal în cadrul Serviciului de asistenţă medicală a mamei şi copilului din cadrul MS, ne-a informat că în 2012 MS a aprobat noi standarde de supraveghere a copiilor în condiţii de ambulatoriu, în care a fost introdus un test de depistare precoce a autismului aplicat copiilor cu vârsta cuprinsă între 18-24 de luni. Ea a mai spus că în anul 2013 au fost organizate cursuri pentru 194 de medici de familie în diagnosticarea timpurie a autismului. Aceştia, la rândul lor, urmau să-i instruiască şi pe alţi colegi ai lor.

Care sunt primele semne ale autismului?

Potrivit Asociaţiei pentru Intervenţie Terapeutică în Autism (AITA) din România, această patologie apare mai des la băieţi decât la fete (proporţia fiind de 4 la 1). Autismul apare încă de la naştere şi se păstrează pe durata întregii vieţi. Simptomele incipiente care pot semnaliza autismul la copii sunt: mişcări repetitive, evitarea contactului vizual şi a apropierii fizice, dificultate în vorbire şi repetarea unor cuvinte sau fraze. De asemenea, copiii cu autism devin nervoşi atunci când intervin schimbări minore în jurul lor.

Lilia Zaharia

Material realizat în cadrul proiectului „Eforturi consolidate ale mass-media în promovarea drepturilor omului şi diversităţii”, implementat de Asociaţia Presei Independente, cu suportul proiectului ”Susținerea Instituțiilor Naționale pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Omului (INPPDO), conform recomandărilor Comitetelor Convențiilor ONU și Revizuirii Periodice Universale (UPR)”, finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova (PNUD) și Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului.