Notice: Function _load_textdomain_just_in_time was called incorrectly. Translation loading for the wpeditor domain was triggered too early. This is usually an indicator for some code in the plugin or theme running too early. Translations should be loaded at the init action or later. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 6.7.0.) in /home/gliadroc/public_html/wp-includes/functions.php on line 6114
Pedagogul Anului 2019 la Drochia, Dorina Vacari: „Succesele și realizările elevilor mei îmi aduc cea mai mare satisfacție” – Glia Drochiană

Pedagogul Anului 2019 la Drochia, Dorina Vacari: „Succesele și realizările elevilor mei îmi aduc cea mai mare satisfacție”

0

Pedagogul Anului 2019 la Drochia, Dorina Vacari: „Succesele și realizările elevilor mei îmi aduc cea mai mare satisfacție” 

Pe Dorina Vacari o cunoaște bine toată Drochia pentru profesionalismul și dedicația sa. Profesoară de limba engleză la IP Gimnaziul nr. 2 din orașul Drochia (grad didactic întâi), Dorina Vacari a obținut în 2019 Premiul Mare în cadrul concursului raional „Profesorul Anului”. Experiența didactică de 17 ani și-a spus cuvântul, iar formarea continuă spre care mereu aspiră a recomandat-o ca din 2016 să dețină și funcția de director-adjunct pentru instruire în aceeași instituție. Să-i descoperim visele, aspirațiile și planurile pentru învățăceii ei în mărturisirile din proiectul #ProfesoriCOOL.

„Am știu mereu că vreau să fiu profesor

Dascălii mei au fost cei care m-au inspirat, elevă fiind îi urmăream cu admirație și îmi doream să fiu ca ei. Îmi plăceau îndeosebi lecțiile de limbă franceză pe care le așteptam cu nerăbdare și eram tare tristă dacă se întâmpla să nu facem vreo oră. Mai târziu, când am mers la universitate nici nu s-a pus problema ce facultate să aleg, desigur Limbi străine. Am fost neclintită în decizia mea, deși părinții mă îndemnau să aleg alte facultăți, „mai prestigioase”, „cu perspective mai mari”, dar dragostea mea pentru limbile străine a învins… și nu regret nici un pic alegerea făcută.

Când eram la școală nu-mi plăceau temele exagerate

De regulă reduc cantitativ temele, marea majoritate a copiilor nu agreează să aibă teme multe. Consider că învățarea cea mai eficientă e cea din clasă, iar acasă elevului trebuie să i se propună doar exerciții de consolidare, adaptate vârstei, rezolvarea cărora să nu depășească timpul recomandat. Cea mai mare provocare pentru mine la începutul carierei didactice a fost managementul clasei de elevi și menținerea disciplinei la ore. Cu timpul am învățat cât este de important să existe un set de reguli clare, stabilite împreună cu elevii, ce vizează comportamentul în timpul lecției.

Succesele și realizările elevilor mei îmi aduc cea mai mare satisfacție

O oră publică sau o activitate reușită; un proiect finalizat cu succes, rezultatele deosebite ale elevilor la concursuri și olimpiade etc. îmi aduc bucurie, însă uneori un simplu „Mulțumesc pentru lecție, doamna profesoară!” sau „Ne este dor de dumneavoastră, abia așteptăm să înceapă școala!” îmi umple inima de bucurie și mă motivează să muncesc mai mult, pregătind lecții interesante și creative. Mesajele de recunoștință de la elevii mei la fel îmi oferă momente de fericire.

Îmi amintesc acum de o scrisoare primită la finele anului de studiu de la o absolventă care-mi scria așa: „Mi-a plăcut mult să fiu la orele dumneavoastră deoarece simțeam o legătură strânsă între elevi -profesor, sunteți unul din puținii mentori care, într-adevăr, înțelege un adolescent și îl încurajează, ați fost mereu motivația noastră. Metodele dumneavoastră de predare sunt unice și atât îmi erau de dragi. Mi-ați fost ca o sursă de inspirație, anume din acest motiv aș dori să merg în domeniul pedagogiei.” (Andreea)

În clipa când am citit aceste rânduri am simțit o bucurie imensă, a fost o dovadă în plus că am făcut alegerea corectă.

Nu ar fi onest, nu ar fi profesionist să am favoriți

Da, copiii sunt diferiți: unii mai sociabili, prietenoși, întotdeauna gata să te ajute, alții sunt mai timizi; mai retrași, dar cu toate acestea cerințele și așteptările mele de la ei sunt aceleași, indiferent de cât de bine ne  înțelegem în clasă. Ca profesor îmi pasă de creșterea academică a fiecărui elev. Succesul lor reflectă succesul meu ca pedagog. Sarcina mea este să descompun conținutul educațional, să-l simplific dacă e cazul, în așa fel încât toți să îl poată înțelege, luând în considerație faptul că am în clase și elevi cu cerințe educative speciale. Uneori nouă, profesorilor, ne poate displace atitudinea sau comportamentul unui elev, dar totuși ne place elevul. Le spun mereu elevilor mei că inima mea este suficient de mare ca să încapă toți.

Abilitatea de ați împărți atenția tuturor vine cu timpul, cu experiența,  de 11 ani activez în aceeași instituție, îmi cunosc foarte bine elevii, le cunosc capacitățile, potențialul și stilul de învățare al fiecăruia, iar atunci când îmi  construiesc demersul didactic îmbin elemente  grafice, video, audio, joc de rol etc.(specifice diferitor stiluri de învățare) astfel reușesc să-i  motivez și să-i includ în lecție pe toți.

„Cine îndrăznește să îi învețe pe alții nu trebuie să înceteze niciodată să învețe el însuși” – John Cotton Dana

La capitolul formare continuă acesta e motto-ul care mă reprezintă. Consider că un profesor trebuie să învețe și să se dezvolte profesional în permanență: iar eu o fac prin participări la diverse ateliere, seminare, traininguri; pe lângă lectura de plăcere fac loc și celei pentru inspirație (așa numesc eu literatura metodică), încercând să aflu ultimele noutăți, inovații din domeniul pedagogiei, iar periodic îmi autoevaluez activitatea, metodica predării și încerc s-o adaptez la generația căreia îi predau azi, care e total diferită de generația de acum 5 sau 10 ani. Era tehnologizării este un beneficiu, permițându-ne să urmăm online diferite traininguri, webinare,  stagii de formare oferite de Universități Europene și de peste ocean. Internetul și platformele de învățare ne oferă o sumedenie de posibilități de dezvoltare profesională și eu profit la maxim de orice oportunitate.

Începând cu anul 2015, din dorința de a spori motivația elevilor mei pentru învățarea limbii engleze, am decis să creez un blog Dorinavacari.blogspot.com unde postam diferite teme, sarcini pentru elevi, jocuri pentru a-i motiva să utilizeze „jucăriile” lor preferate – gadgeturile și internetul în mod util, învățând prin joc. Ulterior m-am înregistrat pe platforma iEarn și am inițiat cu elevii un șir de proiecte interesante, printre care ”Funny English for Everybody” în cadrul căruia elevii din gimnaziu aveau rol de profesori și predau limba engleză copiilor din grădiniță, proiectul fiind sponsorizat de primăria orașului Drochia; iar din 2016 am devenit membru al platformei eTwinning – comunitatea școlilor din Europa. Toate acestea au făcut ca lecțiiile de limba engleză să devină mai atractive și mai interesante,  elevii au putut sesiza utilitatea și importanța cunoașterii limbii engleze comunicând cu partenerii de proiect din Italia, Grecia, Ucraina atât în chat, cât și prin skype.

Desigur, copiii se schimbă…

Cu fiecare generație tot mai digitalizați și cu atenție limitată. Reiterez cele spuse mai sus – este binevenită o autoevaluare periodică a profesorului pentru a-și adapta metodele și tehnicile de predare cu generația pe care o are la moment. Elevii de astăzi necesită lecții cât mai interactive, în care se utilizează diferite instrumente digitale, deoarece astfel se simt în largul lor. Nouă profesorilor nu ne rămâne decât să ne dezvoltăm competențele digitale pentru a ține pasul cu elevii noștri și a-i motiva spre învățare. Îmi doresc și în acest an cât mai mulți copii înscriși în școală, deoarece declinul demografic şi procesul de migraţie ne-a afectat și pe noi, iar din cauza numărului mic de copii profesorii se confruntă pe alocuri cu lipsa unor ore sau a unei norme didactice complete. Sperăm și în acest an la un parteneriat durabil cu părinții, Autoritățile Publice Locale, Direcția Educație Drochia pentru a putea asigura o educație de calitate în condiții de maximă siguranță pentru copii în această perioadă grea de pandemie.

Competențele digitale ne-au ajutat să ne orientăm rapid, continuând procesul didactic

Începând cu 11 martie 2020 viața noastră toată s-a schimbat, activitatea profesională la fel… am conștientizat atunci importanța abilităților digitale pe care mi le-am dezvoltat, atât eu cât și elevii mei, prin participarea la proiectele eTwinning , acestea fiind online și solicitând utilizarea diferitor instrumente web. Îmi amintesc că în a doua zi de carantină aveam lecții în clasa VIII-a cu tema „Do You Know Much About Moldova?” în cadrul căreia elevii trebuiau să-mi recomande mie, un turist străin, locuri demne de vizitat în Moldova. După o conversație în chat le-am transmis link-ul unui padlet și i-am rugat să plaseze informația pregătită acolo, iar ulterior am plasat-o pe Twinspace-ul unei clase virtuale de engleză creată de mine în colaborare cu alți colegi. Între timp am început utilizarea Zoom-ului și altor aplicații, astfel că nu am omis nici o lecție.

Cu siguranță pandemia ne-a făcut să fim mai flexibili și pregătiți pentru orice.  Bineînțeles că instruirea la distanță nu poate înlocui în totalitate lecțiile clasice, dar cu siguranță că această pandemie va avea un impact pozitiv asupra învățământului care va deveni mai digitalizat și va incorpora mai multe instrumente web. Un exemplu relevant este lansarea națională a Google pentru Educație în școlile din Republica Moldova și crearea conturilor gratuite de G Suite pentru profesori, care oferă o gamă largă de aplicații utile în procesul didactic.

 

Deși sunt profesor și predau elevilor la rândul meu învăț foarte multe de la ei zilnic: de la cei mai mici învăț inocența, sinceritatea și generozitatea, iar de la cei mai mari am învățat cât este de important să-i asculți și să-i auzi. Întotdeauna când trebuie să pregătim o activitate extracurriculară, un material pentru un concurs, un proiect le cer sfatul și să vedeți ce idei creative au. Astfel ei se simt importanți și înțeleg că opinia lor contează. Lucrând cu elevii cu cerințe educative speciale am învățat ce este răbdarea și am înțeles că toată lumea este capabilă să învețe, dar nu toată lumea învață în același mod și în același ritm. Cu unii este nevoie de mai mult timp și mai multă răbdare.

Îmi iubesc profesia și peste zece ani cu siguranță tot aici voi fi, tot în pedagogie! Sper să fiu profesorul de care elevii să-și amintească cu plăcere, ca despre o persoană care a avut un impact pozitiv asupra lor!”, mărturisește în final Dorina Vacari.

Nadea Darii, ea.md

Distribuie Știrea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *