Pelinia, satul tradiţiilor şi culturii autentice

Satul Pelinia este un centru cultural al raionului nostru, nucleul tradițiilor și obiceiurilor populare, dar și a celor mai mulți promotori ai culturii drochiene.

Pelinia, sat frumos cu oameni gospodari, este unul din cele mai mari sate din nordul republicii.

Suprafața satului este de 1330 ha, iar al întregului teritoriu – de 8322 ha. Satul este amplasat, la o distanță de 1,5 km, pe malul râului Răut, se învecinează cu satele: Sângureni, Corlăteni, Grinăuți, Miciurin, Nicoreni, Sofia, Hasnașeni. Pelinia are o populație de aproximativ 8000 locuitori, fiind unul din cele mai mari sate din republică.

Satul a intrat în compo-nența raionului Drochia după ultima reformă administrativ-teritorială. Primele relatări istorice despre s. Pelinia datează din sec. XVII. Cel mai vechi document ce mărturisește despre existența satului în 1703 a fost descoperit la Biblioteca Mănăstirii Neamț. Iar în arhiva republicană satul Pelinia este pomenit în 1758. Primii locuitori ai satului au venit de prin Moldova de peste Prut, din satul Arionești și s-au stabilit cu traiul pe malul râului Răut, lânga Sângureni. Din cauza că aveau deseori conflicte cu băștinașii din Sângureni, ei au fost nevoiți să-și schimbe locul de trai mai spre nord, luându-și cu sine puținul pe care-l aveau. Au înjugat 20 perechi de boi și au adus biserica de lemn pe locul, unde acum se află biserica Acoperemântul Maicii Domnului din sat, iar ei s-au așezat cu traiul puțin mai la vale. Se povestește, că acești oameni purtau familia Pripa.

Mai târziu, pe la sfârșitul sec. XVIII, aici s-au așezat cu traiul o serie de oameni veniți de prin părțile Poltavei. Băștinașii i-au primit cu drag. Specific pentru acești oameni era, că ei erau încălțați în opinci (în rusește „postolî” – de unde provine familia Postolachi, în prezent predominantă în sat).

În ce privește denumirea satului sunt câteva legende. După cum spune una din ele, denumirea satului Pelinia provine de la stepele cu pelin amar ce se întindeau pe acele locuri. O altă legendă relatează, că moșiile satului ar fi aparținut unui cleric grec cu numele Pelin, ce făcea parte din Mănăstirea Neamț, de la care mai târziu a fost cumpărat pământul. Dar cea mai des vehiculată este versiunea, că din cele mai vechi timpuri toloaca satului era acoperită de un imens covor auriu de peliniță, plantă înrudită cu pelinul, caracteristică pentru zonele geografice de câmpie.

Din trecut și pâna în prezent ocupația principală a populației este agricultura. Într-un timp istoric relativ scurt satul s-a transformat într-o localitate cu infrastrucură dezvoltată. În 1859 se deschide Școala Eparhială pe lângă biserica din sat, iar în 1870 se înființează Școala Primară Populară. Elevii erau instruiți la patru discipline: religia, limba, aritmetica și caligrafia. Invățător cu împuterniciri legale era preotul Ștefan Proțenco. În 1876 în Școala Populară învățau 43 elevi, avându-l învățător pe Vasile Racoviță, iar în 1880 invățător era Luca Smoliutec, unde învăţau 40 elevi. Biblioteca dispunea de 98 de titluri de carte cu 191 volume. Mai întâi școala era doar pentru băieți, apoi a devenit școală mixtă. În 1896 în școală învățau 65 de elevi, dintre care 62 băieți și 3 fete. Bibliotecile: pedagogică cu 99 titluri și 160 de volume și cea școlară cu 199 de titluri și 530 de volume.

De la 1 decembrie 1900, școala din Pelinia dispune de clădire separată de piatră, iar de la 1 septembrie 1948 a fost deschisă Școala medie. În 1998 a fost fondat Liceul Teoretic Pelinia. Gimnaziul Pelinia a fost creat în 1941, mai întâi școală primară, apoi Școală medie incompletă, iar din 1996 a fost abilitată cu statut de Gimnaziu.

În 1880 a fost construită prima biserică din piatră cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”. Primul preot a fost Ștefan Proțenco, apoi în sat vine să slujească preotul Grigore Irimiță (alături de preot slujea diaconul psalmist Simeon Bălțatu), urmează preotul Dumitru Popovici, Mihail Draganciuc, Nicolae Bejan, Efimie Brinister, Alexandru Bogdăneț. În 1946 la Pelinia vine preotul Matei Pascariuc. În 1954 în calitate de paroh al bisericii vine preotul Vartolomeu Daghi. Astăzi sfânta biserică este slujită de preacuviosul părinte Petru Niculiță.

La Pelinia mai există o biserică ce poartă hramul „Sfântului Prooroc Ilie”, parohul bisericii fiind preotul Valeriu Gangan.

Satul se mândrește cu personalităti notorii, medici, scriitori, ingineri, profesori universitari, doctori în știinte etc., printre care țin să-i menționez pe: Ion Dascal, director artistic și prim-dirijor al Orchestrei „Mugurel”, Ion Vieru, scriitor (poet), Ianoș Țurcanu, scriitor (poet), Nicolae Glavan, Medic Emerit al R. M., Raisa Rogac, jurnalistă etc.

În localitate activează Școala „Școala De Arte” Pelinia, director fiind foarte mulți ani Pavel Esipciuc. Actualmente școala este diriguită cu multă înțelepciune de Gheorghe Țurcanu. Aici elevii studiază la diverse instrumente muzicale, fac dans, pictură, fiind instruiți de profesori calificați, cu experiență didactică, care se mândresc cu discipoli care azi duc faima satului.

În cadrul „Școlii de Artă” mai activează un Ansamblu de dans pentru copii care înregistrează deja mari succese, fiind invitați deja la diverse emisiuni TV, evenimente culturale etc., conducător și profesor fiindu-le Alexandra Bianca Burlacu.

Muzeul Ținutului Natal, director Svetlana Gureanu, organizează impreună cu muzeografii activități ce au drept scop promovarea satului şi a patrimoniului cultural, a valorilor naționale.

În Casa de Cultură, director Petru Chilaru, activează: Ansamblul folcloric „Balada”, Ansamblul de dans popular „Pelinița”, conducător artistic Valentina Chilaru, Ansamblurile folclorice „Busuiocul” şi „Haiduceii Peliniei”, ambele conduse cu multă măiestrie de Nina Râciu.

Recent, la Pelinia și-a deschis larg ușile Centrul de artizanat „Zestrea”, unde 40 de meșteri populari din localitate își promovează zestrea, meșterițele vin aici și țese, croșetează, coase costume naționale, dar și alte articole vestimentare în stil popular.

La Pelinia anual este organizat Festivalul tradițiilor „Zestrea Nordului”, festival ce a devenit un eveniment important pentru zona de nord al țării.

Satul Pelinia mai este vestit prin meșterițe de bucate naționale: baba neagră, diferite prajituri, torturi, checuri, turtele cu mac, dar și plăcinţele, sarmalele „autentice”.

Oamenii din Pelinia rământ a fi adevărați patrioți ai acestei țări, adevărați promotori a valorilor noastre naționale, gospodari de viță aleasă, dar, cel mai important, Oameni cu credință în bunul Dumnezeu și de omenie rară!

Cristina ŢURCANU, şefă, Direcţia Cultură, Turism, Tineret şi Sport Drochia