Mai bine de trei ani, Republica Moldova este într-o continuă campanie electorală…
În 2014 am avut alegeri parlamentare, în 2015 — locale, în 2016 — prezidențiale…
Pentru 2017, cel puțin deocamdată, nu avem preconizat niciun eveniment de acest gen. Respectiv, politicienii, atât cei de la guvernare, cât și cei din opoziție, ar trebui deja să se facă comozi la locurile lor și să înceapă a-și onora promisiunile făcute în campaniile electorale. (Pentru că, indiferent de viziuni, fiecare dintre ei afirma că luptă și va lupta pentru prosperarea țării și îmbunătățirea vieții cetățenilor acesteia). Dar, vorba ceea: „De unde melci, în lanul de secară”?!…
Fără pic de jenă și respect față de popor, „bulimiștii” politicului moldovenesc „înfulecă din bugetul jigărit” și se pregătesc pentru „ospățul” din 2018. Or, la anul vom avea din nou alegeri parlamentare, la care unele partide politice s-ar putea să se „împiedice” de pragul electoral. Așa că cei care simt că „au prea mult glod pe ciubote”, încearcă de pe acum să-și asigure „o răzătoare”…
Unii vin cu ideea votului uninominal și vor să ne convingă că anume astfel vom progresa și vom scăpa de politicienii corupți. (Umoristic, nu?! Mai ales în contextul în care, săptămâna trecută, 14 transfugi dintr-un partid, au devenit, oficial, membri ai altui partid). Alții, cu pentagrama în frunte și crucifixul de buzunar, își organizează „liturghii” la întrunirile cu diaspora, bat mătănii la porțile Kremlinului și ne asigură că viitorul țării este alături de statul ocupant. Cei cărora le-a fost „șterpelit” fotoliul de președinte încearcă a ne demonstra că anume partidul lor este capabil de a scoate țara din impas. Iar cineva, pur și simplu, critică și contrazice orice inițiativă a guvernării (dar fără a veni cu vreo soluție de alternativă) sau „se ascunde” la Moscova și retrăiește pentru Moldova pe Internet…
Restul, parcă s-au resemnat… Dar, pentru a-și întreține electoratul, fac glume în Parlament, plâng după Lenin și Decebal și „țin de șase” (moldovenește — „stau la atas”)… Cine vor câștiga la scrutinul din 2018, cu aceia vor coaliza și vor încerca să conlucreze, întru prosperarea țării…
Perpetuum mobile… La 27 de ani de când a fost ales primul Parlament al Republicii Moldova, nu s-a schimbat mai nimic. Politicienii cum au luptat pentru putere și influență, așa și continuă să lupte. („Problema limbii de stat” nu a fost soluționată nici până astăzi și puțin probabil să fie rezolvată vreodată). Iar cetățenii cum au trăit în sărăcie și cu promisiuni de viață mai bună, așa și continuă să trăiască. Ba, pe an ce trece, tot mai mult se creează impresia că suntem îndemnați să ne facem cât mai repede valizele și să fugim încotro ne duc ochii.
Într-un astfel de ritm și cu o astfel de atitudine față de popor, în scurt timp, politicienii s-ar putea trezi că nu mai are cine să-i voteze. Deși, rezultatele recensământului din 2014 încă nu au fost publicate, iar cimitirele sunt pline de „alegători”…
P.S. „În continuă mișcare.
Și-s organizați, firesc,
Din afară ți se pare
Că nu fură,
ci muncesc!”. (Dumitru Râpanu, „Perpetuum mobile”)
Andrei BULGARU
