„Poezia este cutia de rezonanţă a sufletului meu”

Acum două săptămâni, participând la Festivalul Naţional al Poeţilor Uitaţi „Dor de Coşbuc”, desfăşurat în oraşul Călăraşi, Daniela Furtună, originară din satul Chetrosu, proaspătă absolventă a Liceului Teoretic „B.P. Hasdeu” din or. Drochia, a fost desemnată drept învingătoare la secţiunea recital/maturi.
La moment este în or. Cluj-Napoca, România, unde face studii la Facultatea Relaţii Internaţionale şi Studii Europene. Mai jos publicăm unele din reflecţiile Danielei vis-a-vis de poezie şi nu doar.

Anul acesta se împlinesc 100 ani de la trecerea în nefiinţă a  poetului, traducătorului şi criticului literar George Coşbuc. Vreau să menţionez, că evenimentul dat a avut loc la iniţiativa şi prin organizarea Consiliului raional Călăraşi, a Direcţiei Învăţământ, Tineret şi Sport şi prin implicarea activă a directorului festivalului, poetul Mihai Doloton. Participanţii, 35 la număr, veniţi din toate colţurile republicii, au adus un profund omagiu lui George Coşbuc, opera căruia, spre regret, încearcă să fie uitată. Or, în România, spre exemplu, studierea operei lui George Coşbuc a şi fost scoasă din programul școlar de învățământ. Nu e mai bună situaţia la acest capitol nici în Republica Moldova. Tocmai de aici, de la încercarea de uitare a unor poeţi, porneşte şi numele festivalului. De aceea, prin organizarea unor astfel de acţiuni, pentru că rând pe rând, sunt readuşi „printre noi” şi alţi „poeţi uitaţi”, se încearcă a se pune barieră în calea uitării personalităţilor de valoare.
Apropo, în cadrul aceluiaşi festival, la secţiunea recital/copii, s-a impus încă o, ca să zic aşa, drochiancă, Valeria Vlas elevă din satul Ţatigrad.
Mie îmi place mult poezia şi cea clasică, şi cea modernistă. Deoarece fiecare în parte, pe lângă frumuseţea versului însăşi, poartă în sine amprenta timpului în care a fost scrisă, dar şi sufletul, pasiunea, concepţiile autorului. Iubesc să citesc şi mi-am făcut un, cred eu, frumos obicei de a memora poeziile. Cel mai uşor, dar şi mai temeinic se stabilesc pe „rafturile memoriei, versurile care poartă în sine emoţia, sentimentul, care au o tangenţă directă cu viaţa, care mă îndeamnă să meditez, să fac concluzii…
În general, versurile sunt interesante ca tehnică, uneori într-o pagină de proză este mult mai greu de relatat ceea ce se poate de spus într-un singur vers.
Pentru mine poezia este cutia de rezonanță a sufletului în care îmi găsesc liniștea, dar şi aspiraţiile.
Daniela FURTUNĂ