Portul naţional – vestimentaţie tradiţională

Costumul tradiţional moldovenesc, un „certificat” de înaltă iscusinţă a poporului, este un etalon al frumuseţii, ce posedă un limbaj de comunicare a unor tradiţii străvechi, o mărturie vie a unui proces de creaţie în masă. Dar şi o legătură între generaţiile unei etnii.

Tradiţia de a purta costume populare ce reprezintă o naţiune, un popor, de a păstra cultura şi creaţia strămoşilor este un lucru sfânt. Mai multe popoare: roman, bulgar, găgăuz, ucrainean, ceh, rus, ungar etc. respectă şi atent, cu grijă, consecutiv promovează portul naţional ca un element al tradiţiilor populare.
Pe timpuri costumul naţional era purtat mai frecvent, fiind confecţionat manual, cu elemente specifice. Astăzi moldovenii la fel încearcă, ce e drept, puţin mai modest, să reanimeze tradiţia, să facă acelaş lucru, adică să educe generatile în creştere prin traditile strămoşeşti. Acum această artă mai este pusă şi pe linie industrială, însă cele cusute de mâna meşteriţelor rămân a fi unice, ele poartă în sine o valoare inestimabilă.
De fapt, costumul naţional trebuie să corespundă firii omului, să armonizeze cu ţinuta lui, cu culoarea ochilor şi a părului, vârsta şi locul lui în societate. De obicei, el este îmbrăcat la anumite sărbători naţionale şi locale, la festivaluri şi concursuri. Artiştii îl poartă în programele de concert. Însă bucură faptul, că la orice manifestare, nu neapărat culturală, apar tot mai mulţi oameni îmbrăcaţi parţial în costume naţionale: festivaluri, şedinţe, întruniri, seminare, evenimente private sau naţionale. Pe lângă faptul că această vestimentaţie ne identifică ca naţiune, ea mai este fină, frumoasă, comodă şi elegantă şi trebuie îmbrăcată nu doar cu o ocazie, dar și atunci când, pur și simplu, există predispunerea sau dorința de a o purta.
Numai astfel poate fi  promovat costumul naţional, ceea ce s-a făcut la 24 iunie, Ziua Naţională a Portului Popular, marcată anual în ultima duminică a lunii iunie.
Persoanele, ce îmbracă haine naţionale, adaugă o sclipire specifică în priviri ce denotă un sentiment de mândrie şi semeţie, dar şi de respect. N-aţi observat? Priviti-i mai atent…
Valentina CEBOTARI