„Primăvara a venit cu bagheza-i fermecată…”

Deşi afară e încă frig, uneori noaptea miercurul termometrului coboară cu 2-5 grade sub zero, ziua bate vânt năpraznic, fulguie intens, martie, totuşi, se apropie de sfârşit. Adică oricum primăvara intră în drepturile sale. Despre situaţia la zi în sectorul agrar din raion am discutat cu Ion NICORA, şef, Direcţia agricultură, alimentaţie şi relaţii funciare, Consiliul raional Drochia.

— Domnule Nicoară, natura nu ne prea alintă cu zile calde şi însorite. Cu toate acestea, o lună din anotimpul primăverii s-a scurs foarte repede şi dacă ţăranii scapă momentul oportun, la toamnă vor atesta pierderi de roadă.
— Teoretic este aşa. Şi e corect. Dar înainte de toate trebuie să menţionăm, că solul la adâncimea de 30-40 cm suportă un deficit de 30% de umezeală. Mai adânc, la 2 metru, deficitul de umezeală ajunge la 70%. Pornind de la aceste date alarmante, primele lucrări agricole au fost direcţionate la conservarea umezelii în sol.
— Tehnica a ieşit în câmp de cum s-a luat zăpada?
— Fiecare conducător de unitate agricolă este un gospodar experimentat, începători nu prea avem. Sau dacă sunt, muncesc alături de părinţi sau colegii mai în vârstă. Aşa că ei ştiu bine consecutivitatea măsurilor agrotehnice. Respectiv, au început cu întroducerea hranei suplimentare şi, concomitent, au nivelat solul. Astfel au fost pregătite peste 39 de mii de hectare de teren pentru semănăturile de primăvară.
— Dar cele din toamnă cum au iernat?
— Cu părere bine, nu rău. Ploile din toamnă şi iarna blânduţă au favorizat încolţirea totală a plantelor, mai slabă este situaţia cu înfrăţirea. Dar dacă plantele vor avea condiţii bune de dezvoltare, roada nu va avea de suferit.
— Anul acesta ce suprafaţa ocupă grâul?
— Cam tot aşa ca anii precedenţi – 17646 hectare. Orzul de toamnă este semănat pe 1315 hectare, iar rapiţa – pe aproape 800 de hectare.
— Toate aceste culturi cum au iernat?
— În linii mari, nu rău. Există sectoare, unde plantele au răsărit mai slab, pe altele vânturile de primăvară le-au mai rărit. Peste 1000 de hectare sunt afectate în satele Pelinia, Chetrosu, Dominteni, Petreni, însă gospodarii din localităţile respective au decis să păstreze semănăturile.
— Solul este pregătit, zvântat de soare şi de vânturi. E timpul ca mecanizatorii să iasă în câmp la semănat?
— Păi dânşii demult ai ieşit. Au semănat 283 de hectare de orz de primăvară din cele peste 800 preconizate.
— Lucrarea dată mai urmează?
— E finisată.
— Atunci explicaţi-ne cum să înţelegem raportul acestor două cifre.
— E simplu: în perioada de pauză specialiştii direcţiei adună informaţii de la agenţii economici despre planurile pentru anul curent şi facem prognoza raională. Astfel, iniţial erau planificate pentru orz de primăvară 800 de hectare. Dar încetul cu încetul aceste suprafeţe sunt reduse.
— În favoarea căror culturi?
— A porumbului, cultură mai puţin pretenţioasă, mai roditoare, mai cu greutate şi mai scumpă la vânzare.
— În acest plan mai au de „suferit” şi alte culturi?
— Desigur. Suprafaţa ocupată de mazăre, de exemplu, s-a redus de 10 ori! De la 2500 hectare anul acesta au fost semănate doar 250.
— După câte îmi permit cunoştinţele mele, mazărea este un bun premergător pentru grâu.
— Şi nu numai, această cultură este un depozit minunat de azot. Dar deoarece anul trecut agricultorii au avut de suportat cheltuieli mari, iar roada a fost compromisă, ei s-au ales cu pierderi considerabile. Din cauza secetei şi a condiţiilor meteo nu chiar favorabile, roada la hectar a scăzut, comparativ cu anii precedenţi, de 3-4 ori. Peste 500 de hectare nici nu au fost recoltate fiindcă nu era roadă pe ele.
— Mai sunt semănate şi alte culturi agricole până acum?
— S-au găsit gospodari îndrăzneţi şi au semănat sfeclă de zahăr pe o suprafaţă de peste 1500 de hectare. Poate vor avea noroc şi plantele răsărite nu vor îngheţa sau nu vor fi distruse de vânturi puternice.
— Urmează…
— Încă 2500 hectare de sfeclă de zahăr, 3300 de soia, 12500 de flaorea soarelui şi 8480 hectare de porumb.
— În contextul celor discutate, suprafaţa pentru această cultură s-a mărit?
— Evident. Anterior ea ajungea la 3000 de hectare, acum vedeţi, e aproape de trei ori mai mare.
— Probabil, piaţa de desfacere e mai potrivită.
— Şi asta tot. Dar anul trecut am recoltat în medie câte 6,1 tone de porump la hectar, realizat la preţul de 2,6 lei pentru un kilogram, nu este greu de calculat rentabilitatea unui hectar de porumb. Dar sunt gospodari, care au obţinut şi câte 7-13 tone la hectare.
— De ce este aşa de mare decalajul, de ce factori depinde roada?
— În primul rând de hibridul ales corect pentru regiunea dată, dar şi de cantitatea de umezeală.
— Să sperăm, că anul acesta va crea condiţii mai bune pentru agricultori, în final îi va bucura. Vă mulţumim pentru discuţie.

Pentru conformitate Valentina CEBOTARI