La 2 martie 2016, Guvernul Republicii Moldova a avizat un proiect de amendare a cadrului legal de reglementare a procedurii de acordare a azilului. În ajunul acestei şedinţe, pe 1 martie, portalul Actualitati.md, la rubrica „Analitica”, a publicat articolul „Moldova se va transforma într-un ghetto pentru migranţi?”, cu subtitlul „Guvernul este pregătit să examineze un proiect de lege care le va deschide uşile în ţara noastră refugiaţilor din Europa”. Materialul a fost preluat în aceeaşi zi de Point.md, cu titlul puţin schimbat: „Moldova se poate transforma în ghetto pentru migranţi”. A dispărut semnul de întrebare din titlu şi precizarea că articolul este unul de opinie.
Autoarea, Alexandra Batanova, susţine că: „În timp ce Ungaria, Austria şi alte state UE caută să-şi protejeze graniţele de fluxul continuu de migranţi, guvernul moldovean e gata să-i primească cu braţele deschise. (…) Printre modificări figurează şi o prevedere că Moldova e gata să primească refugiaţi cu statut internaţional într-un număr pe care îl va stabili Executivul. Evident, o astfel de ospitalitate e dictată de necesitatea de a relua ajutorul financiar de la partenerii de dezvoltare. De aceea, nu va fi de mirare dacă numărul migranților pe care va trebui să-i preia țara noastră va fi fixat de aceiași parteneri de dezvoltare”.
În proiectul de amendare a legislației din domeniu, publicat pe pagina web a Guvernului, este indicat că Republica Moldova poate prelua refugiaţi aflaţi pe teritoriul altor state și că numărul şi condiţiile se stabilesc prin hotărârea guvernului. Însă motivarea acestei măsuri nicidecum nu este dictată de dorința de a relua finanțările externe și nu a rezultat din situația internațională la zi, afirmă Olga Poalelungi, directoarea Biroului Migrație și Azil din cadrul MAI, instituţie care a elaborat proiectul de lege.
O restanță mai veche
„Noi, ca stat, am ratificat acum 15 ani Convenţia ONU și ne-am asumat responsabilitatea pentru acordarea azilului străinilor care se află în situaţie de criză, război, etc. În 2010, în planul de liberalizare a regimului de vize, ne-am propus ajustarea standardelor în domeniul migraţiei şi azilului la cele comunitare. Sunt angajamente asumate de mai mult timp, nu de ieri sau de azi, şi nu din căutare de bani. Condiţionări de tipul acesta din partea partenerilor de dezvoltare nu au fost”, a spus Olga Poalelungi. Directoarea Biroului Migrație și Azil susține că autorii articolului intenționat au atribuit Moldovei obligaţiuni de relocare a refugiaţilor în cadrul statelor Uniunii Europene. Însă această obligaţie nu este valabilă în cazul Republicii Moldova, deoarece nu suntem membri UE.
„Niciun stat nu are garanție că nu va avea un conflict pe teritoriul său”
Potrivit șefului Biroului Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) în Republica Moldova, Traian Țurcanu, articolul publicat pe Actualitati.md și Point.md este unul tendențios. „Nu este adevărat că Moldova trebuie să primească refugiați pentru a dezgheța fondurile externe. Este vorba de o responsabilitate pe care țara și-a asumat-o cu mulţi ani în urmă, iar îndeplinirea acestui angajament internațional va plasa Republica Moldova în rând cu țările civilizate. UE și lumea dezvoltată nu înseamnă doar beneficii pentru cetățeni, dar și asumarea unor responsabilități. Iar în contextul actual de pe glob, acest lucru este mai mult un semn de solidaritate, cu atât mai mult că niciun stat nu are garanție că nu va avea un conflict pe teritoriul său. Or, Republica Moldova a avut un conflict în 1992 care a generat persoane intern deplasate”, a menționat Traian Țurcanu. Din spusele lui, astăzi în lume sunt circa 2.000 de cetățeni moldoveni cu statut de refugiat, de aproape patru ori mai mult decât străini care au acest statut în ţara noastră.
Șeful Biroului Național al Agenției ONU pentru Refugiați mai spune că există o diferență esenţială dintre „refugiat” și „migrant”. Refugiaţii fug de persecuție sau de război, iar migranţii, în mod normal, își planifică plecarea. În plus, faptul că o persoană este refugiat nu neapărat înseamnă că ea este săracă. Printre refugiați sunt oameni educați, care vorbesc o limbă străină, unii oferă locuri de muncă cetățenilor moldoveni la noi în ţară, majoritatea se integrează repede în societate, remarcă Traian Țurcanu.
„Dacă vor trece de votul Parlamentului, modificările propuse vor dubla măsurile de securitate existente”, afirmă Olga Poalelungi, directoarea Biroului Migrație și Azil.
Valentina Basiul
