Rromii vor să studieze ca să fie respectați de cei din jur
Ghenadii CEBOTARI cu familia discutând despre viitorul copiilor
La 14 iunie a.c., API în colaborare cu ziarul „Glia drochiană” și Coaliţia Nediscriminare au organizat o întâlnire cu un grup de etnici rromi din satul Ochiul Alb, raionul Drochia, pentru a discuta despre drepturile şi problemele acestora. La eveniment au mai participat primarul localităţii, asistentul social, poliţistul de sector, cadre didactice din instituţiile şcolare şi preşcolare, alte persoane.
În satul Ochiul Alb locuiesc aproximativ 300 de persoane de etnie rromă, ceea ce constituie 10% din numărul total al populaţiei. Din cei 80 de copii și adolescenți rromi, doar 13 frecventează școala. Localnicii au opinii diferite despre această situație. Unii dau vina pe condiţiile sociale dificile din aceste familii, dar şi din sat. „Avem șase copii în mahală, dar ei nu pot merge la școală din cauza drumului care vara, dar mai ales iarna, este împotmolit, unde nu poate răzbate nici un transport. Salvarea ajunge la noi în două ore. Dacă suntem țigani, nici drum nu ne fac. Asta nu-i discriminare?”, se revoltă Varvara Rădiță. „În acest caz, putem vorbi despre discriminare, însă doar dacă se constată că celelalte drumuri au fost reparate, iar acesta nu”, a explicat Dumitru Rusu, jurist la Coaliţia Nediscriminare. „Drumurile în sat sunt încă de pe timpurile uniunii sovietice. Cele principale mai sunt cum sunt, iar cele secundare sunt întro stare gravă. Nu sunt bani să le reparăm”, a precizat Tudor Șonțu, primarul satului.
Potrivit autorităţilor locale, până nu demult, rromii din Ochiul Alb au neglijat aproape în totalitate şcoala, preferând să meargă la munci sezoniere peste hotarele ţării, deseori familii întregi. Din spusele Eugeniei Neniță, mediator comunitar, în prezent situaţia s-a schimbat. Tot mai mulţi rromi nu-și găsesc de lucru în străinătate, iar când se întorc acasă, ei vor să-şi dea copiii la şcoală, însă aceştia deja au câte 11-12 ani şi nu vor să meargă în clasa întâi. În alt context, E. Neniţă susţine că rromii din sat sunt discriminaţi la tot pasul. „Suntem discriminați și la policlinică, și la primărie, peste tot. La policlinică moldovenii intră fără rând, iar ai noştri trebuie să aştepte. Oamenii din sat ne înjură, ne fac în tot felul”, spune ea. De altă parte, unii consideră că rromii înșiși ar putea contribui la eliminarea stereotipurilor şi prejudecăţilor din societate, inclusiv la schimbarea atitudinii faţă de ei. „Cum să fie respectați, dacă nu vor să lase copiii la școală?! Fetița mea învaţă în clasa a patra, iar băieţelul va merge degrabă. Îi educăm să nu fure, să vorbească frumos cu oamenii, să-i salute, doar așa vom putea obține respect din partea celor din jur”, crede Ghenadii Cebotari, un alt localnic de etnie rromă.
Dumitru Rusu le-a vorbit participanţilor despre drepturile omului, mecanismele la care pot apela pentru a-şi face dreptate în cazul în care se consideră discriminaţi. El le-a recomandat rromilor să depună plângeri dacă au fost discriminaţi, să înregistreze audio discuţiile cu funcţionarii, medicii care comit astfel de abuzuri, şi să aducă probe de discriminare. În unele cazuri, este important să fie găsiţi martori credibili care pot depune mărturii împotriva celora care au comis acte de discriminare.
În cadrul discuției, sătenii i-au cerut primarului să găsească surse pentru a salariza mediatorul comunitar, care în prezent activează ca voluntar. Astfel, munca acestei persoane va fi mai eficientă şi ar spori încrederea etnicilor rromi în instituţiile statului.
Anterior, API a organizat întâlniri de informare şi educare cu persoane din grupurile defavorizate sau minoritare în alte cinci localităţi din ţară: Ialoveni, Ungheni, Chişinău, Sculeni și Criuleni.
Ion MAZUR,
coordonator de programe, API
