Șezătorile Nordului Drochian

Anunțăm cu bucurie lansarea proiectului : Restructurarea șezătorilor regionale „ Șezătorile Nordului Drochian” Acest proiect este realizat în cadrul Programul Național „Acces la Cultură 2025”, finanțat de Ministerul Culturii al Republicii Moldova, prin intermediul instituției implementatoare – Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală și are drept scop promovarea accesului universal și echitabil la activitățile culturale.

Proiectul are drept scop promovarea accesului universal și echitabil la cultură, valorificarea patrimoniului cultural imaterial și transmiterea tradițiilor autentice din generație în generație. Prin astfel de inițiative, cultura ajunge mai aproape de oameni, iar obiceiurile strămoșești continuă să trăiască prin participare activă și implicare comunitară.

Autor de proiect Alexandra Postovan, director, Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Drochia

Claca din Ajunul Nașterii Domnului a adus pe scenă tradiții, obiceiuri, credințe populare și ritualuri culese din trei sate: Chetrosu, Nicoreni și Țarigrad. Atmosfera a fost una aleasă, încărcată de sensuri vechi, transmise din generație în generație, așa cum se întâmpla odinioară, când claca era loc de muncă, dar și de bucurie, învățătură și comuniune.

Protagonistele au fost păretarele de zestre ale cumătrei Nina, tivite cu răbdare și pricepere de clăcașii harnici, care au lucrat cu spor, dar s-au și veselit pe cinste. Voia bună a fost întreținută de lăutarii vestiți ai Drochiei, arvoniți de mândruța Ilenuța și de bădița ei, Ionel – căci ce fel de clacă ar putea fi fără lăutari?

Clăcașii veniți din Țarigrad au încins o Sârbă jucată cu foc și au cântat de ți-era mai mare dragul să-i asculți. Nici bravii bărbați din ansamblul „Buciumul” nu au rămas mai prejos, impresionând prin cântec și ținută. Copiii talentați au adus un plus de lumină și veselie, binedispunând publicul și dând spor la tivit păretarele de zestre pentru Ilenuța.

Un plus de farmec și autenticitate a fost adus de ansamblul „Frunze de Dor” din satul Țarigrad, care a participat activ la clacă, îmbinând cântecul, jocul și prezența scenică într-o armonie firească. Membrii ansamblului au cântat cu drag, au jucat și au lucrat alături de clăcași, reconstituind atmosfera clăcilor de odinioară, unde munca se împletea firesc cu voia bună. Prin dansurile și cântecele lor, „Frunze de Dor” a adus în fața publicului bucuria simplă a satului, energia colectivă și respectul pentru tradițiile păstrate cu grijă în comunitate.

Așa cum se întâmpla la clăcile de altădată, când cei mici învățau colinde de la cei mai vârstnici, și de această dată copiii au deprins câteva colinde, pe care ni le-au cântat cu drag. Ei au fost îndrumați de Feonila Cioruța, Vitalie Țurcanu, Olesea Popovici, precum și de  Ala Grigoraș și Aliona Grumeza.

Prezentarea tradițiilor a fost asigurată de Mariana Țentiu, custode al Muzeului din Nicoreni. Jocul de rol i-a avut ca protagoniști pe Valentina Poperecinîi, Silvia Berlădean, Diana Dancovschi, Alexei Pînzari, Ala Grigoraș și Aliona Grumeza.

La eveniment a fost prezentă Tatiana Botnar, vicepreședintă a raionului Drochia, care a subliniat importanța păstrării și valorificării tradițiilor autentice, amintind că astfel de activități culturale mențin vie legătura dintre generații și oferă comunității repere de identitate și continuitate. În mesajul său, a apreciat munca celor implicați și rolul muzeelor și al oamenilor de cultură în transmiterea valorilor moștenite.

De asemenea, Cristina Țurcanu, șefa Direcției Cultură și Turism Drochia, a evidențiat semnificația clăcii ca formă de educație culturală vie, unde tradițiile nu sunt doar povestite, ci trăite. Aceasta a menționat că proiectul se înscrie firesc în obiectivele Programului Național „Acces la Cultură 2025”, contribuind la apropierea publicului de patrimoniul imaterial și la implicarea comunităților locale.

În deschiderea evenimentului, Alexandra Postovan, directoarea Muzeului Raional de Istorie, Etnografie și Artă Drochia, a subliniat importanța sprijinului oferit de Ministerul Culturii, prin Programul Național „Acces la Cultură 2025”, evidențiind totodată buna colaborare cu Direcția Cultură și Turism Drochia. Aceasta a menționat că asemenea parteneriate fac posibilă aducerea tradițiilor mai aproape de oameni și transformarea patrimoniului imaterial într-o experiență vie, trăită și înțeleasă de public.

Totodată, directoarea muzeului a vorbit despre valoarea tradițiilor populare, care păstrează memoria comunităților și transmit înțelepciunea satului din generație în generație. Claca, ca formă de întrajutorare și comuniune, rămâne un exemplu de solidaritate, muncă împreună și respect pentru rânduiala străbună, iar astfel de evenimente contribuie la continuitatea acestor valori în viața culturală de astăzi.

Un moment simbolic al evenimentului l-a constituit prezentarea trofeului clăcii, realizat ca element de recunoaștere a efortului comun și a muncii colective. Trofeul a devenit un semn al continuității tradiției, al respectului pentru meșteșugul popular și al spiritului de întrajutorare care a definit dintotdeauna claca satului moldovenesc.

Claca din Ajun a reamintit tuturor că tradițiile trăiesc prin oameni, prin mâinile lor harnice, prin cântec, joc și cuvânt, iar înțelepciunea satului se păstrează acolo unde există dorința de a o duce mai departe.

Cristina CIOBANU