Siguranța este esenţială vieţii indivizilor

Siguranța este esenţială vieţii indivizilor, colectivităţilor şi statelor. Practic, orice domeniu al vieţii individuale şi sociale are nevoie de siguranță.

Dezvoltarea umanităţii nu poate fi realizată fără asigurarea securităţii persoanei. Aceasta fiind o problemă ce privește întreaga societate, deoarece neasigurarea securității atrage după sine multe încălcări ale drepturilor omului, care se soldează cu situații periculoase pentru viața și integritatea persoanei, cum ar fi multitudinea cazurilor de huliganism, agresiune verbală și fizică, intimidări deschise etc. Or, asigurarea securității cetățeanului revine instituțiilor statului, care, în funcțiunea de titulari de obligații, au misiunea nobilă de a crea condiții de respectare a drepturilor omului, inclusiv a celor legate de protecție și siguranță.

Deaceea, noi, membrii grupului de inițiativă YGS (Young Guard of Security) al IP Liceul Teoretic „B.P.-Hasdeu”, or. Drochia, elevi a claselor a X-XI-a, fiind ghidați de Rodica Cucuietu, profesoara noastră, ne-am angajat, cu multă inspirație civică, să monitorizăm în comunitatea noastră, or. Drochia, respectarea/nerespectarea de către cetățeni și instituțiile statului, a unuia din cele mai importante drepturi ale omului, și anume dreptul la viață. Acest drept este protejat prin lege aproape în toată lumea, fiind unul esențial, înscris în Declarația Universală a Drepturilor Omului și în Legea fundamentală a fiecărui stat – Constituția.
Astfel, în articolul 3 al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului se prevede, că „orice fiinţă are dreptul la viaţă, la libertate şi la securitatea sa”. Art. 24. din Constituția RM – Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică, stipulează:
Statul garantează fiecărui om dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică.
Iar în Convenția  cu privire la Drepturile Copilului, în art.6 „Supravețuirea și dezvoltarea”, este stipulat: Dreptul inerent la viață și obligația statului de a asigura supravețuirea și dezvoltarea copilului.
În contextul acesta, în cadrul Turnamentului raional/republican privind monitorizarea drepturilor omului/copilului, noi am monitorizat un aspect important al acestui drept, și anume asigurarea securității locuitorilor pe timp de seară/noapte pe străzile orașului Drochia.
În procesul nostru de monitorizare ne-am propus drept obiectiv major analiza manifestării siguranței copiilor/tinerilor/maturilor pe timp de seară/noapte pe străzile or. Drochia și a eficacității politicilor publice existente în scopul asigurării siguranței acestora.
Am realizat o serie de activități de investigare și colectare a datelor privind situația de facto cu referire la problema lipsei siguranței pe timp de seară/noapte în oraș: chestionarea elevilor de la instituțiile de învățământ din oraș; interviuri cu locuitorii comunității; discuții focus-grup cu părinți, elevi; interviu cu reprezentanți ai APL, nivel I și II; discuții cu managerii instituțiilor de învățământ (Iurie Melinte, director IP LT „B.P.-Hasdeu”, Lilia Bânzari, director, Gimnaziul nr. 2, or. Drochia; sondaj pe facebook (grupul Дрокиевчанка), discuții cu angajați ai Inspectoratului de Poliție, Drochia (polițist de sector).
Am constatat, că unul din factorii lipsei de siguranță în oraș, în primul rând, ține de mentalitatea oamenilor și lipsa de atitudine față de unele lucruri care se întâmplă în jur. Un alt factor ține de iluminarea stradală insuficientă, în special pe străzile periferice. Pe baza răspunsurilor primite am întocmit o Hartă a fricii, conform căreia cele mai „fricoase locuri” din oraș, pe timp de noapte, sunt:
1. Parcul Central;
2. Regiunea Restaurantului Cezar;
3. Karaoke Club Piramida;
4. Parcul din regiunea fabricii de zahăr;
5. Podul din regiunea gării feroviare;
6. Regiunea „Valea Curechiului”.
Din numărul total de respondenți – 40% au menționat, că nu se simt în siguranță, seara/noaptea pe străzile orașului, ceea ce este un indiciu al încălcării dreptului la protecție împotriva pericolelor ce pot surveni asupra persoanei: conflicte, agresiune verbală și fizică, contravenții și infracțiuni; iar 45% au accentuat faptul, că au fost, măcar o dată, martori sau victime ale unei situații riscante privind nesiguranța pe timp de seară/noapte în oraș, povestindu-ne situații:
¤ Seara, când mă întorceam acasă, am fost atacată în regiunea blocurilor de locuit din fața LT „Eminescu”. (A. N.)
¤ Am fost agresată seara, în fața Primăriei și oamenii care mergeau pe alături s-au făcut că nu văd și nu aud nimic. De aceea, nu susţin, că Dochia e un oraș sigur: vai de capul acelor oameni care se prefac chiori și surzi când se întâmplă ceva și nu apelează poliția. (Vika M.)
¤ Se face economie pe seama stingerii luminilor stradale. La 12 noaptea sting lumina și la 4 dimineața o aprind. Eu, de exemplu, nu văd nicio logică aici. La miez de noapte, când se fac cele mai mari prostologii, lumina este stinsă, apoi când se prinde a zori, atunci o aprind. Non sens. (S.R)
Deci, este evidentă vulnerabilitatea locuitorilor, care este un răspuns la insuficiența investițiilor în sectorul asigurării securității; lipsa unui mediu protector și sigur; precum și lipsa/insuficiența cunoștințelor, abilităților și comportamentelor necesare copiilor/tinerilor/maturilor ce țin de măsuri de apărare și autoapărare în situații riscante.
De aceea, se cere elaborarea și implementarea unui set de măsuri pentru crearea unui mecanism eficace de evidență, monitorizare, asigurare a siguranței copiilor/tinerilor/maturilor. Mai întâi de toate, le afișăm pe cele propuse de respondenții noștri:
1. Iluminarea stradală/felinare cu un grafic corect de iluminare;
2. Patrularea carabinierilor în zonele mai periculoase/ Crearea grupurilor de voluntari (așa-numitele Gărzi de patrulare);
3. Camere de luat vederi în locurile cu risc sporit de nesiguranță și monitorizarea situației de către Inspectoratul de poliție, Drochia;
3. Curățarea spațiilor verzi, care sporesc riscul de atac fizic (tufari);
4. Martorii nu trebuie să fie indiferenți de situație, să apeleze 112;
5. Asigurarea securității fizice în cluburile de noapte, baruri, cafenele, dar și-n împrejurimile acestora.
Din partea grupului de inițiativă, propunem:
* Lecții de autoapărare predate de profesioniști, inclusiv în școli;
* Educarea, preventivă, a populației de a acționa în situații de conflicte, în cadrul diferitor activități ce țin de educarea adulților;
* Înaintarea ideii de a confecționa o brățară smart cu o aplicație care va emite, la accesare, un semnal de alarmă sau alertă, totodată transmițând locația persoanei, semnalul va fi recepționat de telefonul unui părinte, tutore, iar acesta va alerta poliția;
* Confecționarea brățărilor reflectorizante.
Sperăm ca aceste acțiuni să contribuie la sensibilizarea ulterioară a comunității în problema ce ține de asigurarea siguranței copiilor/tinerilor/maturilor prin schimbarea atitudinii vs de problema dată și față de riscurile care o preced, precum și implementarea din partea autorităților a politicilor și programelor eficiente de protecție a populației din oraș.
În concluzie: statul este cel care deţine instrumentele prin care poate asigura protecţia efectivă a dreptului la viaţă, precum și siguranța cetățeanului, iar obligaţiile sale includ nu numai adoptarea unei legislaţii în materie, dar şi luarea măsurilor necesare pentru protejarea vieţii.

Vladislava BABĂRĂ,
liderul grupului de iniţiativă