Membrii fanfarei „Trompetele argintii”
La înființarea sa din anul 2007, fanfara de la Casa raională de cultură Drochia a fost „botezată” „Trompetele argintii”. De ce acest nume, dle dirijor Alexsandru FOCȘA?
− Simplu. E un nume tocmai pe potriva unui astfel de colectiv muzical, dar şi aliniat la pasiunea muzicanţilor.
− Fanfara este o formaţie alcătuită în majoritate din diverse instrumente de suflat şi de percuţie. Care sunt aceste instrumente şi cine le mânuieşte?
− Fanfara include, în principiu, cele mai importante instrumente de suflat: clarinete, trompete, bariton, grupul de acompaniament, etc. Iar cei care le mânuiesc sunt în număr de 15.
Membrii colectivului sunt profesori la şcoala de muzică Drochia şi de la filiale. Între ei ar fi:
- Mihai Spataru, director, casa de cultură, Şuri;
- Anatol Clipco, profesor de muzică, Gimnaziul Miciurin;
- Andrei Arhiri, profesor de muzică filiala Hăsnăşenii Mari,
- Marin Popescu, trompetist din satul Chetrosu,
- Nicolae Vașchevici,
- Dumitru Postovanu, directorul muzeului raional,
- Dinu Nogai, profesor la şcoala de muzică Râşcani, care, mânuieşte baritonul regretatului Gheorghe Proca.
Un aport deosebit în diversificarea programului aduc angajații caselor de cultură raională și centrală. Dar, vreau să menţionez, împreună facem o muncă enormă şi, fără modestie, calitativă şi apreciată de oamenii domeniului.
− Aţi participat la numeroase concursuri, festivaluri, aţi obţinut multe premii… La care din ele reveniţi cu mai mult drag?
− Într-adevăr, la activul „Trompetelor argintii” sunt multe locuri premiante, diplome, aprecieri, recunoştinţă, laude. De câţiva ani participăm la cel mai mare Festival Internaţional al fanfarelor ce se desfăşoară în comuna Cozmeşti, judeţul Iaşi, România. De fiecare dată mergem cu mare plăcere la această manifestare. Vreau să specific că pentru acest festival noi, participanţii, trebuie să avem grijă doar de prestaţia muzicală, în rest, toate sunt luate sub oblăduirea organizatorilor. În actualitatea noastră, acesta este un fapt însemnat şi un mare plus, pentru că un astfel de colectiv nu dispune de „pungă plină”.
Apropo, degrabă mergem din nou la Cozmeşti. Abia aşteptăm.
− Care sunt piesele muzicale preferate de „trompetele argintii”?
− Întâi de toate, vreau să ştiţi că, în temei, aranjamentul multor piese interpretate de colectivul nostru, aparţine lui Ghiţă Proca. Astăzi cântăm cu şi mai mult drag „Hangul de la Sofia”, piesă ajustată de Ghiţă, dar şi „Sârba de la Nord”, „Hora de la Mărgineni”, valsul lui Eugeniu Doga din filmul „Blânda şi tandra mea fiară” şi altele.
− Ce înseamnă „Trompetele argintii” pentru dirijorul Alexandru Focşa?
− Înseamnă dragoste de muzică şi instrument, de trompetă. Apoi ar mai fi plăcerea muncii în colectiv, cântarea în unison. Dar toate acestea mai presupun şi multă trudă, o permanentă implicare şi, nu în ultimul rând, stoicism, rezistenţă în confruntarea cu greutăţile de tot felul.
− Însă, în pofida tuturor problemelor, putem spune, parafrazând, desigur:
Trecea fanfara drochiană
În frunte cu un dirijor,
Tras prin inel,
cu mustăcioară,
Cu papion strălucitor.
Ici-colo cate-o domnişoară,
Privea c-un zâmbet visător
Trecând fanfara drochiană
Cu tot alaiul ei sonor?
− Chiar îmi place. Mulţumim pentru apreciere.
− Cu tot dragul.
A intervievat Liuba BULGARU
