„Sunt iarbă… Mai simplu nu pot fi!”

Aşa se definea poetul Grigore Vieru, maestru al cuvântului, mare iubitor de plai, de limbă şi de neam. A iubit poporul român până la lacrimi, mama i-a fost simbolul tuturor începuturilor, al veşniciei neamului. Lipsit de propria copilărie, întreaga sa viaţă şi-a consacrat-o copiilor. Poet al mamei, al neamului, al dorului şi dragostei, al baştinei, izvorului şi al naturii la 14 februarie ar fi împlinit 82 de ani.

Dar nu a fost să fie. Poetul a decedat pe 18 ianuarie 2009 în urma unui grav accident rutier.

Grigore Vieru a fost poetul basarabean care a luptat cu cuvântul și nu cu paloșul.

Fire de o simplitate deosebită, Vieru spunea „Sunt iarbă, mai simplu nu pot fi”. Ziua poetului a fost marcată printr-un spectacol de poezie și cântec, regizat cu deosebită măiestrie de Irina Postovanu, profesoară de limba şi literatura română, IP LT „Mihai Eminescu”. În realizarea ideii au fost implicaţi elevi atât de la IP LT „M. Eminescu”, cât şi de la IP LT „Ştefan cel Mare”, de la instituţii preşcolare, de la secţia cultură, admiratori şi adevăraţi preţuitori ai talentului marelui poet, ai valorii operei lui. Evenimentul s-a desfăşurat în incinta Bibliotecii publice raionale „Iulian Filip”, Drochia, sala căreia devenise neîncăpătoare.

Participanţii au omagiat poetul în poezii scrise de Grigore Vieru, au cântat cântece pe creaţia lui, au citit dedicaţii proprii marelui poet, viaţa şi activitatea, opera şi idealul căruia nu puteau să nu inspire poeţii începători şi pe cei afirmaţi deja, nu puteau să lase fără emoţii pe cei ce i-au citit sau i-au cunoscut opera, care au împărtăşit cu el împreună idealurile măreţe. Orice cuvânt scris al poetului este ca un mărgăritar, ce atinge cele mai fine strune ale inimii, ce răscoleşte suflete atât ale maturilor, cât şi ale copiilor, slova lui mustoasă şi înţeleaptă fiind pe înţelesul tuturor. Grigore Vieru, un poet îndrăgostit de glie și de tradiții, care şi-a iubit semenii, a luptat pentru limba sfântă a neamului nostru. Dumnezeul poetului a fost cuvântul, pe care l-a slujit, l-a apărat ca un ostaş, ca un voevod, fără orgoliu, cu modestie şi cu har, trecându-l prin inima sa şi, încărcat cu răbdare, înţelepciune şi noua frumuseţe, l-a reîntors semenilor săi.

Irina Postovanu a reuşit să închege un spectacol cu implicarea a peste 30 de copii de diverse vârste, care au recitat expresiv şi cu trăiri sufleteşti proprii, au interpretat cu emoţii palpante. Aplauze îndelungi au cules cele mai mici artiste: Laura Postovanu, Ilinca Rusu şi Evelina Rusu cu poeziile pentru vârsta preşcolară „Tu, iarbă, tot ai mamă?”, „Frumoasă-i limba noastră” şi „Uşoară maică, uşoară”. A impresionat publicul şi elevul Tudor Cucer, cu poezia proprie „Glossa lui Vieru”.

Tot de măiestria Irinei Postovanu ţine şi implicarea în acest spectacol de omagiu a Silviei Reşetnic şi a lui Vasile Griţco, membri ai Cenaclului literar „Steaua de vineri”, a cunoscuţilor interpreţi Alina Aramă şi Victor Cemortan cu frumoase piese muzicale pe versurile poetului, a lui Vitalie Zagaievschi, care a citit poezia „Deschide, Doamne, Cerul” din placheta sa de versuri recent apărută de sub tipar.

Valentina CEBOTARI