„Tinereţea şi maturitatea nu sunt legate atât de ani, cât de însăşi faptele omului” – Alexei VASILEAN, preşedintele raionului Drochia

Alexei VASILEAN, preşedintele raionului Drochia:

„Tinereţea şi maturitatea nu sunt legate atât de ani,

cât de însăşi faptele omului”

Fiecare sfârşit de an presupune totalizarea activităţilor, cugetarea asupra reuşitelor şi insucceselor, scoaterea la lumină a rezervelor nevalorificate şi, desigur, planificarea muncii din continuare.

În temei, aceasta rămâne să fie tema principală a interviului realizat cu Alexei VASILEAN, preşedintele raionului Drochia.

– Dle Vasilean, „Glia Drochiană” este la ultimul său număr din anul 2020. Dumneavoastră sunteţi la finele primului an de activitate în calitate de preşedinte al raionului Drochia. Pentru „Glie” 2020 a fost o perioadă complicată, însă nelipsită de succese. Cum a fost 2020 pentru preşedintele şi omul Alexei Vasilean?

– Parcă n-aş putea diferenţia, separa Alexei Vasilean – omul şi preşedintele. Eu personal iau în complex, în ansamblu această persoană. Astfel că ceea ce urmează a spune se referă în esenţă atât la omul, cât şi la preşedintele Vasilean.

Aşadar, pentru mine anul 2020 a fostul unul deosebit, chiar nu pot să-l asemăn cu un altul. Totul a fost nou şi deloc simplu. A trebuit să mă încadrez din prima în noua activitate. Şi nu doar să mă încadrez, ci şi să intru în esenţa lucrurilor, să muncesc, concomitent studiind, descoperind, cântărind şi aplicând necesarul şi utilul.

2020 a fost un an, cum s-ar zice, trăit la superlativ, la o intensitate maximă. A necesitat o implicare permanentă şi profundă, nu ne-a oferit timp pentru repaus şi reîncărcare a bateriilor.

2020 a fost anul în care maturitatea şi-a depăşit regulile şi posibilităţile. Prin complexitatea sa a fost un an cât vreo 3-4 la un loc. Nu exagerez de loc. Şi a fost foarte important să reuşim a-i ţine piept, a-l stăpâni. Consider că ne-a izbutit. Poate nu chiar sută la sută, dar, în general, am făcut faţă tuturor provocărilor.

– Cum aţi găsit raionul Drochia acum un an şi ce s-a schimbat în teritoriul lui după 13 luni de preşedinţie?

– Nu este în firea mea să caut paiul din ochiul altuia, am grijă de bârna din ochiul propriu. Oricum, raionul Drochia este unul cu temelie. Şi asta nu de an, de anţărţ sau de azi. Raionul Drochia este unul cu greutate în Republica Moldova. Ceea ce s-a cerut şi se cere este necesitatea de a mişca lucrurile înainte, de a-i asigura dezvoltarea şi continuitatea.

Colegii mei în etate spun, că ceva ani în urmă era mai simplu de condus un raion. Eu nu împărtăşesc această părere. Dacă lucrezi şi te sacrifici cu adevărat, nu poate fi simplu. Nu a fost şi nici nu este simplu să porţi responsabilitate pentru un teritoriu atât de mare şi populaţia lui. Dar nu este nici imposibil.

Venind în funcţia de preşedinte nu mi-am propus o răsturnare de situaţie. Pur şi simplu, mi-am dorit ca toate activităţile să fie înfăptuite cu tragere de inimă şi cu demnitate.

– În perioada sovietică politica de pregătire a cadrelor era una pusă în capul mesei. „Cadrele hotărăsc  totul”, se spunea. De aceea pentru a fi numit, să zicem, în funcţia de preşedinte de raion, persoana trebuia să treacă multe alte etape de activitate, în care ar fi demonstrat capacităţi şi bună pregătire pentru postul ce urma a-i fi încredinţat. Actualmente starea de lucruri la acest capitol este alta. Dumneavoastră tot nu aţi avut o pregătire specială pentru funcţia de preşedinte de raion. V-a fost greu? Vă este complicat?

– O fi fost ea bună politica de cadre adineaori, dar actualitatea în care trăim este de altă natură. Altele sunt timpurile. Alta e viaţa. Priorităţile sunt altele. Ritmul este altul. De aceea, ca să mergem în pas, să corespundem momentului prezent, să ne încadrăm în timpul de afară trebuie să acceptăm provocările şi să ne adaptăm noilor condiţii. Astăzi nu dispunem de timp pentru dubii, pentru nesiguranţă, îndoieli. Alta e viaţa acum şi noi trebuie să-i acceptăm regulile, dacă nu vrem să ne calce pe cap. Am mai spus, pare-se, astăzi multe lucruri suntem nevoiţi să le învăţăm din mers. Şi nu văd nimic rău în asta. Cum s-ar zice, gramatica şi practica merg alături azi.

Recunosc, e greu, pe alocuri chiar foarte complicat, dar se poate. Ştiţi, eu vin dintr-o familie simplă, cu doi părinţi muncitori. De mic i-am văzut cum trudesc. Am fost puşi la lucru şi noi, copiii. Am văzut greutăţile, am trăit greutăţi şi asta mi-a  călit şi sufletul, şi caracterul, şi firea. Nu mă sperie volumul de lucru şi nici necunoscutul problemelor. Le înfrunt cu dârzenie.

– Succesul şi prosperarea unui raion rezidă şi în conlucrarea dintre Consiliul raional şi preşedintele raionului. Cum apreciaţi această colaborare la nivelul local drochian?

– Conlucrarea dintre Aparatul preşedintelui şi Consiliul raional chiar este una foarte bună. Nu zic, iniţial au existat disensiuni, dar la scurt timp lucrurile au intrat în albia lor firească şi colaborarea a devenit una chiar fructuoasă.

În Consiliul raional am găsit o practică foarte bună: activitatea în comisiile de specialitate. Înainte de fiecare şedinţă a consilierilor raionali, proiectele de decizii sunt discutate detaliat. Se întâmplă şi polemici serioase, dar, până la urmă, se ajunge la un numitor comun, cel benefic pentru problema în sine.

– V-aţi început activitatea prin a vizita toate localităţile din raion. Ce V-aţi dorit să aflaţi?

– Am mers în primăriile din localităţi. Am stat de vorbă cu edilii satelor întru a afla întregul spectru de probleme cu care se confruntă localităţile, oamenii lor, instituţiile amplasate în teritoriu. M-am interesat de persoanele în etate, de condiţiile în care trăiesc familiile vulnerabile. Am vrut să-mi conturez tabloul fiecărei localităţi şi necesităţile ce le are. Mi-am dorit să-i cunosc pe primarii din teritoriu, să aflu cum lucrează, de ce au nevoie pentru o activitate mai susţinută.

Apropo, în timpul acelor deplasări am cunoscut foarte multă lume cu aspiraţii la o viaţă mai bună, dar şi cu dorinţă sinceră de a pune umărul pentru a crea acea viaţă.

– Acum, când deja cunoaşteţi mai detaliat activitatea primăriilor din raion, pe care le-aţi propune drept exemplu de bună organizare şi orânduire administrativă?

– Se munceşte în toate primăriile: după posibilităţi, după puteri, conform bugetelor. Desigur, că fiecare primar, Consiliu local doresc prosperitate localităţilor lor şi pentru asta întreprind tot de ce sunt în stare. Tendinţa de activitate majoră persistă în toate primăriile.

– Primul Dumneavoastră an de preşedinţie este şi unul pandemic. „Lumea virtuală” apreciază felul în care informaţi populaţia raionului vis-a-vis de situaţia cauzată de noul coronavirus. Plus la toate, V-am văzut implicat în diverse activităţi de susţinere a sistemului medical drochian. Strict la acest capitol, ce aveţi a spune?

– În opinia mea, sistemele educaţional şi cel medicinal sunt punctele forte în actualitatea noastră. Pandemia care a năvălit peste noi, a descoperit serioase breşe în ambele domenii. Şi dacă la capitolul educaţie mai există alternative, apoi instituţiile medicale, pentru a activa în ritmul dictat de COVID, necesită esenţiale investiţii. Pentru a facilita munca cadrelor medicale şi a crea condiţii benefice pentru tratarea pacienţilor, în special a celor infectaţi cu noul coronavirus, am contribuit la proiectul implementat de către IMSP „Spitalul raional „Nicolae Testimiţanu”, Drochia. A fost procurat echipament de protecţie pentru personalul medical în valoare de 460 mii lei. Totodată, am iniţiat şi o colectare de finanţe pentru susţinerea activităţii instituţiilor medicale în lupta cu virusul, în urma căreia suma de 550 mii lei a fost direcţionată către sistemul medical drochian. Vreau să menţionez, că în acest scop multe donaţii au făcut drochienii aflaţi peste hotare.

Schimbări au survenit şi la Centrele de Sănătate din satele Ţarigrad, Şuri, Ochiul Alb, Ceapaevca. Pentru centrul din satul Ţarigrad, bunăoară, a fost procurat un analizator hematologic automat, BC 20 S, ce valorează 48 mii lei şi poate efectua concomitent 100 de analize.

Menţionez, că mijloace financiare au fost alocate şi pentru reparaţia edificiilor medicale din localităţile rurale. Satul Pervomaiscoe chiar nu avea Centru de Sănătate. În urma consultărilor am decis să direcţionăm suma de 300 mii lei necesară pentru consctrucţia în sat a acestei instituţii.

– Este normal ca pe timp de pandemie suportul principal să aparţină sectorului medical. Totodată, susţinerea şi dezvoltarea medicinii ţine nemijlocit de evoluţia celorlalte domenii. În acest context ce aveţi a spune?

– Spuneam adineaori, că şi sistemul educaţional este unul din punctele forte în actualitatea noastră. Desigur, pandemia a dictat schimbări esenţiale şi în activitatea instituţiilor de învăţământ. De aceea, susţinerea lui se face şi mai stringentă. Întru a asigura instruirea elevilor din raion  în noile condiţii au fost procurate calculatoare în sumă de 654.000 lei şi materiale didactice în valoare de 54.200 mii lei. De asemenea, a fost procurat mobilier şcolar (390 mii lei) pentru gimnaziile din satele Gribova şi Ţarigrad. Investiţii au fost făcute şi în sistemul educaţional din satele Fântâniţa, Popeştii de Sus, Dominteni. Sume aparte au fost direcţionate pentru procurarea dezinfectanţilor – 875 mii lei. Pentru transportarea elevilor către instituţiile de învăţământ  au fost necesari 273 mii lei, iar 114.400 lei au fost transferaţi pentru acoperirea deficitului bugetar a instituţiilor de învăţământ primar din satele Măcăreuca, Lazo, Şalvirii Noi.

Alte investiţii substanţiale s-au făcut şi la instituţiile de învăţământ din satele Mândăc (33500 lei), Ochiul Alb (14400 lei). Diferite sume băneşti au fost direcţionate şi pentru necesităţile educaţionale din alte instituţii din raion.

– Care, consideraţi, a fost cea mai mare realizare a Dumneavoastră în primul an de preşedinţie?

– Cea mai mare realizare  a mea, dar şi a colegilor mei, a fost asigurarea mersului înainte a raionului. Nu susţin că am obţinut mari realizări, am efectuat lucruri ieşite din comun, dar nici pe loc nu am stat. Se cere menţionat faptul, că anul curent au fost alocate surse financiare suplimentare pentru asigurarea activităţilor instituţiilor bugetare din raion, suma lor valorând 12 milioane 463,8 mii lei. Aceste sume au fost direcţionate către 80 de direcţii pentru desfăşurarea activităţilor în domeniul cultural, educaţional, medicinal şi sportiv.

Totuşi, o realizare notorie sunt proiectele: „Extinderea serviciilor de aprovizionare cu apă potabilă spre localităţile raioanelor Drochia, Sângerei şi Floreşti prin construcţia branşamentului şi conectarea la apeductul Soroca-Bălţi” (valoarea estimativă – 41.660.000 lei); „Îmbunătăţirea activităţii turistice din Regiunea de Nord a Republicii Moldova, prin reabilitarea conacelor din raionul Drochia” (buget aproximativ de 20 mil lei).

– În ciuda pandemiei, investiţii mari se fac în domeniul culturii. Care ar fi explicaţia?

– Cea mai simplă parafrazare: când cultură nu e, nimic nu e!

Obiectivele ce ni le propunem pe acest segment ţin de promovarea valorilor tradiţionale, revitalizarea şi valorificarea patrimoniului cultural-istoric prin organizarea evenimentelor cultural-turistice.

O altă iniţiativă, nu mai puţin importantă, este crearea şi amenajarea centrului de meşteşugărit tradiţional moldovenesc, avându-se în vederea modelarea obiectelor din lut şi lemn. Este un proiect valoros, care implică investirea a 20 milioane lei. Însă ceea ce vom obţine în urma implementării acestui proiect valorează şi mai mult. Or, astfel vom avea o comunicare între artă, cultură, tradiţie şi economie prin prisma factorului uman.

– Vă văd foarte implicat şi activ. Pot să conchid că tinereţea nu este un impediment chiar şi în cazul când sectorul de muncă este unul absolut necunoscut?

– Am citit undeva un aforism ori ce o fi el, cum că tinereţea şi activitatea nu sunt legate atât de ani, cât de însăşi faptele omului. Sunt întru totul de acord cu această afirmaţie. Nu zic, pentru unii tinereţea ar putea fi şi un impediment. Aşa e mai simplu să-ţi explici lipsa de activism, nedorinţa de a te implica în anumite activităţi. Cât despre mine, odată ce am acceptat funcţia de preşedinte de raion, ar fi o iresponsabilitate totală să nu mă implic, să nu-mi îndeplinesc obligaţiunile. Admit că unele lucruri nu le cunosc, dar pentru a le găsi capătul, studiez, mă consult, cer sfatul oamenilor în care am încredere.

 – Ce aveţi planificat pentru 2021?

– Vreau să cred că anul ce vine va fi mai favorabil decât 2020. Chiar mi-l doresc din tot sufletul curat, fără pandemie şi nevoi, deoarece avem planificată o agendă foarte încărcată de activităţi, noi proiecte orientate spre îmbunătăţirea vieţii populaţiei raionului Drochia. Ceea ce îmi doresc este implicarea tineretului în viaţa social-culturală a raionului. Pasivitatea nu trebuie să fie calitatea noastră, a tinerilor, îndeosebi acum, când raionul, ţara chiar au nevoie de virtuţi tinereşti.

În rest, cum se zice, sănătate să avem că de lucru avem cât vezi cu ochii.

A intervievat Liuba BULGARU