![\"Foto:](\"https:\/\/gliadrochiana.info\/wp-content\/uploads\/2017\/02\/Foto-AFP.jpg\")
<\/a>O perioad\u0103 fast\u0103 de modernizare \u0219i de dezvoltare<\/strong><\/h2>\n\u00cenceputul anului 2017 semnific\u0103, pentru Rom\u00e2nia, un deceniu de la aderarea la Uniunea European\u0103 \u2014 \u201eun moment de istoric\u0103 \u00eensemn\u0103tate, care a marcat revenirea deplin\u0103 \u00een lumea democratic\u0103 \u0219i debutul particip\u0103rii \u021b\u0103rii noastre, ca stat membru UE, la procesul decizional european\u201d, men\u021biona la 1 ianuarie, \u00eentr-un comunicat, Ministerul Afacerilor Externe. Potrivit diploma\u021biei de la Bucure\u0219ti, \u201eacest deceniu a reprezentat pentru Rom\u00e2nia o perioad\u0103 fast\u0103 de modernizare \u0219i de dezvoltare socio-economic\u0103, de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a calit\u0103\u021bii vie\u021bii cet\u0103\u021benilor rom\u00e2ni, de valorificare a integr\u0103rii \u00een Pia\u021ba Unic\u0103 European\u0103. Iar experien\u021ba de p\u00e2n\u0103 acum relev\u0103 existen\u021ba, \u00een continuare, a tuturor premiselor necesare pentru a valorifica \u0219i mai eficient beneficiile apartenen\u021bei la UE\u201d.<\/p>\n
Dar care sunt aceste beneficii? Ce a c\u00e2\u0219tigat Rom\u00e2nia ca membr\u0103 a UE? \u0218i ce a pierdut? \u2014 c\u0103ci victoriile, de foarte multe ori, se ob\u021bin cu sacrificii. \u00cen lunile ce au precedat acest 1 ianuarie 2017 aniversar, dar \u0219i dup\u0103, mass-media din Rom\u00e2nia, de r\u00e2nd cu cet\u0103\u021benii rom\u00e2ni, \u0219i-au pus nu o dat\u0103 aceste \u00eentreb\u0103ri. \u00cen pagina de fa\u021b\u0103, vom \u00eencerca s\u0103 r\u0103spundem \u0219i noi la ele.<\/p>\n
Circula\u021bie liber\u0103, acces pe pia\u021ba muncii \u0219i studii europene<\/strong><\/h2>\nPrimii zece ani \u00een UE le-au adus rom\u00e2nilor mai multe avantaje. Este vorba, \u00eenainte de toate, de libertatea de mi\u0219care \u0219i de accesul la pia\u021ba muncii, chiar dac\u0103 \u021b\u0103ri precum Marea Britanie \u0219i Olanda i-au acceptat pe angaja\u021bii rom\u00e2ni abia dup\u0103 \u0219apte ani de la aderare.<\/p>\n
\u00centre 1 ianuarie \u2014 30 iunie 2019 Rom\u00e2nia va de\u0163ine pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103 pre\u0219edin\u0163ia rotativ\u0103 a Consiliului UE. Chi\u0219in\u0103ul mizeaz\u0103 pe faptul c\u0103, pe durata acestui mandat, Rom\u00e2nia va pleda \u0219i mai mult cauza european\u0103 a Republicii Moldova.<\/strong><\/p><\/blockquote>\nMigra\u021bia rom\u00e2nilor pare s\u0103 fie unul dintre cele mai controversate subiecte atunci c\u00e2nd se vorbe\u0219te despre efectele post-aderare a \u021b\u0103rii la UE. Unii anali\u0219ti insist\u0103 pe \u201eexodul\u201d care genereaz\u0103 depopularea Rom\u00e2niei; al\u021bii scot \u00een prim-plan cele \u201ec\u00e2teva miliarde bune \u00een fiecare an\u201d, care au intrat \u00een \u021bar\u0103 de la milioanele de rom\u00e2ni care pot lucra \u00een UE. De exemplu, doar \u00een 2015, rom\u00e2nii din afara \u021b\u0103rii au trimis acas\u0103 peste 500 de milioane de euro. Indiferent unde ar \u00eenclina balan\u021ba adev\u0103rului, cert este c\u0103, \u00een ultimul deceniu, din Rom\u00e2nia au plecat peste trei milioane de oameni. Mul\u021bi dintre ei s-au stabilit definitiv acolo, cu tot cu familii.<\/p>\n
Ast\u0103zi, Rom\u00e2nia este pe locul patru \u00een Europa la num\u0103rul de cet\u0103\u021beni care tr\u0103iesc \u00een afara \u021b\u0103rii, dup\u0103 Marea Britanie, Polonia \u0219i Germania. Cei mai mul\u021bi rom\u00e2ni au ales s\u0103 plece \u00een Italia, Spania, Marea Britanie \u0219i Germania. Majoritatea dintre ei trimit bani acas\u0103 \u0219i ajut\u0103 economia \u2014 \u00een ultimii zece ani, vorbim de circa 52 miliarde de euro, cu mult peste nivelul investi\u021biilor str\u0103ine din aceea\u0219i perioad\u0103.<\/p>\n
Un parcurs economic consistent<\/strong><\/h2>\n\u201eCifrele celor zece ani ai Rom\u00e2niei \u00een UE arat\u0103 o serie de progrese notabile\u201d, sublinia Radio France International \u00eentr-o analiz\u0103 publicat\u0103 la 3 ianuarie 2017. Potrivit acesteia, \u00een valoare nominal\u0103, Produsul Intern Brut (PIB) al \u021b\u0103rii a crescut de la 100 mlrd. de euro \u00een 2007 la circa 170 mlrd. de euro, cifr\u0103 estimat\u0103 pentru finalul lui 2016. \u00cen procente, este vorba de 70 la sut\u0103. La fel, dac\u0103 \u00een 2007, PIB-ul pe cap de locuitor, calculat \u00een func\u021bie de puterea de cump\u0103rare, reprezenta 41% din media UE, ast\u0103zi acesta este de 57% din media european\u0103, adic\u0103 mai mare cu 13% la sut\u0103. Pentru compara\u021bie, potrivit Eurostat, PIB-ul Bulgariei a crescut cu 5% \u00een aceea\u0219i perioad\u0103. Iar pentru anii 2016 \u0219i 2017 prognoza economic\u0103 a Rom\u00e2niei indic\u0103 cea mai mare cre\u0219tere economic\u0103 din Europa.<\/p>\n
Potrivit site-ului caleaeuropeana.ro, care a comparat Eurobarometrele din 2007 \u0219i din 2016, at\u00e2t bulgarii, c\u00e2t \u0219i rom\u00e2nii se simt mai ferici\u0163i dec\u00e2t erau acum un deceniu: 36% fa\u0163\u0103 de 51% pentru bulgari \u0219i 53% fa\u0163\u0103 de 58% pentru rom\u00e2ni.<\/strong><\/p><\/blockquote>\nPrintre domeniile care au beneficiat cel mai mult de aderarea la UE se num\u0103r\u0103 investi\u021biile str\u0103ine \u2014 \u00een zece ani, \u00een Rom\u00e2nia au intrat aproape 33 mlrd. de euro \u0219i au fost create zeci de mii de locuri de munc\u0103 \u2014 \u0219i comer\u021bul. Dac\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een 2007, companiile exportau m\u0103rfuri \u00een valoare de 25 mlrd. de euro anual, \u00een doar primele nou\u0103 luni din 2016 exporturile au fost de peste 42 mlrd. de euro. \u021aara nr. 1 de export a fost Germania, cu autoturisme \u0219i echipamente pentru acestea. Urmeaz\u0103 Italia, cu exporturi de 6,8 mlrd. de euro \u0219i Fran\u0163a, cu 3,7 mrld. de euro.<\/p>\n
O alt\u0103 industrie impulsionat\u0103 de prezen\u021ba \u021b\u0103rii \u00een UE este IT. Ast\u0103zi, doar \u00een Cluj lucreaz\u0103 15.000 de speciali\u0219tii \u00een domeniu, iar la nivel na\u021bional \u2014 peste 150.000. \u0218i salariul mediu pe economie a crescut, \u00eens\u0103 aici, afirm\u0103 exper\u021bii, rezultatele nu sunt pe m\u0103sura a\u0219tept\u0103rilor: de la 312 euro la 1 ianuarie 2007 la 459 \u00een prezent.<\/p>\n
Fondurile europene, mai tari dec\u00e2t euroscepticismul<\/strong><\/h2>\nO parte cov\u00e2r\u0219itoare din aceste rezultate se datoreaz\u0103 fondurilor europene. De aceea, pentru pu\u021binii, de altfel, eurosceptici din Rom\u00e2nia, care periodic invoc\u0103 faptul c\u0103 \u0219i \u021bara lor contribuie la bugetul UE, r\u0103spunsul vine tot \u00een cifre, oferite oficial de Ministerul Finan\u021belor: din 2007 p\u00e2n\u0103 \u00een 2017, Romania a primit de la Bruxelles peste 40,5 mlrd. de euro ca fonduri nerambursabile. \u00cen acela\u0219i timp, \u021bara a contribuit la bugetul UE cu aproximativ 13,6 miliarde de euro. A\u0219adar, putem vorbi de un flux net pozitiv de circa 26,9 miliarde de euro \u00een zece ani.<\/p>\n
\u201ePe scurt, am primit mai mult dec\u00e2t am cotizat, iar banii au fost aloca\u021bi \u00een mod clarr unor proiecte: de la drumuri \u0219i canaliz\u0103ri \u00een mediul rural p\u00e2n\u0103 la companii de software din marile ora\u0219e. Finan\u021b\u0103rile europene au acoperit toate c\u00e2mpurile de dezvoltare ale Rom\u00e2niei\u201d, nota \u201eRom\u00e2nia Liber\u0103\u201d \u00een ianuarie a. c. Este adev\u0103rat c\u0103, \u00een mai toate analizele realizate \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, autorii au men\u021bionat c\u0103, de foarte multe ori, calitatea investi\u021biilor a fost inferioar\u0103 cantit\u0103\u021bii de bani cheltui\u021bi. Din care cauz\u0103, \u0219i la zece ani de la aderarea la UE, Romania, ca \u0219i Bulgaria, e \u021bara membr\u0103 cel mai pu\u021bin dezvoltat\u0103 din blocul comunitar.<\/p>\n
Totu\u0219i, diferen\u021ba fa\u021b\u0103 de anul 2007 este semnificativ\u0103.<\/p>\n
\n\n- Procesul de aderare a Rom\u00e2niei la UE a \u00eenceput la 1 februarie 1993. Cererea oficial\u0103 de aderare a fost depus\u0103 la 22 iunie 1995, \u00een cadrul unei ceremonii oficiale la Paris. Aceasta era \u00eenso\u0163it\u0103 de un document intitulat \u201eStrategia na\u0163ional\u0103 de preg\u0103tire a ader\u0103rii Rom\u00e2niei la UE\u201d, semnat cu o zi \u00eenainte, la Snagov, de c\u0103tre to\u0163i liderii partidelor parlamentare, de pre\u0219edin\u0163ii celor dou\u0103 Camere ale Parlamentului Rom\u00e2niei \u0219i de pre\u0219edintele de atunci al \u0163\u0103rii, Ion Iliescu. Negocierile de aderare au demarat la 15 februarie 2000, la Bruxelles.<\/li>\n
- Au urmat aproape \u0219apte ani de munc\u0103 asidu\u0103 \u2014 reforme, criterii, standarde comunitare, ajustarea legisla\u0163iei UE. Toate, pentru momentul din 1 ianuarie 2007.<\/li>\n
- Dup\u0103 primirea \u00een UE, Rom\u00e2nia \u0219i-a delegat reprezentan\u0163i \u00een toate institu\u0163iile europene, inclusiv Curtea de Justi\u0163ie a Comunit\u0103\u0163ilor Europene, Tribunalul UE, Comitetul Economic \u0219i Social, Comitetul Regiunilor sau Consiliul General al B\u0103ncii Centrale Europene. Cet\u0103\u0163enii rom\u00e2ni beneficiaz\u0103 de drepturile conferite de cet\u0103\u0163enia european\u0103, inclusiv dreptul la munc\u0103 \u0219i dreptul la libera circula\u0163ie \u00een \u0163\u0103rile comunitare. Limba rom\u00e2n\u0103 a devenit una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene, toate documentele comunitare fiind traduse \u0219i \u00een rom\u00e2n\u0103.<\/li>\n
- Ast\u0103zi Rom\u00e2nia are drept de vot \u00een toate reuniunile Consiliului UE unde, fiind cel de-al \u0219aptelea stat membru dup\u0103 m\u0103rime\/criteriu demografic, are 14 voturi.<\/li>\n
- \u00cen ace\u0219ti zece ani, Rom\u00e2nia a organizat de trei ori alegeri europarlamentare: la 25 noiembrie 2007 (pentru alegerea a 35 de europarlamentari rom\u00e2ni), la 7 iunie 2009 (pentru 33 de mandate) \u0219i la 25 mai 2014 (pentru 32 de mandate). De asemenea, Rom\u00e2nia a avut trei comisari europeni \u00een cadrul Comisiei Europene:\n
\n- Leonard Orban,<\/strong> Comisar pentru Multilingvism \u00eentre 1 ianuarie 2007 \u2014 9 februarie 2010. A gestionat un buget de circa 1,2 mlrd. de euro, av\u00e2nd \u00een subordine o echip\u0103 de 3400 de persoane. Portofoliul multilingvismului a cuprins traduceri, interpret\u0103ri \u0219i oficiul pentru publica\u0163ii oficiale al UE.<\/li>\n
- Dacian Ciolo\u0219,<\/strong> Comisar pentru Agricultur\u0103 \u0219i Dezvoltare Rural\u0103, \u00eentre 9 februarie 2010 \u2014 1 noiembrie 2014. A gestionat unul dintre cele mai importante portofolii, care a avut alocat pentru anul 2010 circa 50 miliarde de euro, aproape o treime din bugetul Uniunii Europene.<\/li>\n
- Corina Cre\u0163u,<\/strong> Comisar pentru Politica Regional\u0103, din 1 noiembrie 2014 p\u00e2n\u0103 \u00een 2019. Este un portofoliul important care, prin responsabilit\u0103\u0163ile pe care le implic\u0103, face parte din grupurile de coordonare pe orizontal\u0103 (a\u0219a-numitele \u201eechipe de proiect\u201d) din cadrul Comisiei Europene.<\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n<\/ul>\n<\/blockquote>\n
Andreea \u0218tefan<\/strong><\/p>\nArticol realizat de Asocia\u0163ia Presei Independente (API) cu suportul financiar al National Endowment for Democracy (NED). Citi\u0163i \u201eObiectiv European\u201d pe pagina web www.api.md<\/h5>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
O perioad\u0103 fast\u0103 de modernizare \u0219i de dezvoltare \u00cenceputul anului 2017 semnific\u0103, pentru Rom\u00e2nia, un…<\/p>\n","protected":false},"author":932,"featured_media":5513,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2,1702],"tags":[1834,138,1703],"class_list":["post-5512","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-noutati","category-obiectiv-european","tag-andreea-stefan","tag-api","tag-obiectiv-european"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/gliadrochiana.info\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5512","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/gliadrochiana.info\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/gliadrochiana.info\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gliadrochiana.info\/wp-json\/wp\/v2\/users\/932"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gliadrochiana.info\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5512"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/gliadrochiana.info\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5512\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5516,"href":"https:\/\/gliadrochiana.info\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5512\/revisions\/5516"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gliadrochiana.info\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5513"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/gliadrochiana.info\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5512"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/gliadrochiana.info\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5512"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/gliadrochiana.info\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5512"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
Primii zece ani \u00een UE le-au adus rom\u00e2nilor mai multe avantaje. Este vorba, \u00eenainte de toate, de libertatea de mi\u0219care \u0219i de accesul la pia\u021ba muncii, chiar dac\u0103 \u021b\u0103ri precum Marea Britanie \u0219i Olanda i-au acceptat pe angaja\u021bii rom\u00e2ni abia dup\u0103 \u0219apte ani de la aderare.<\/p>\n
\u00centre 1 ianuarie \u2014 30 iunie 2019 Rom\u00e2nia va de\u0163ine pentru \u00eent\u00e2ia oar\u0103 pre\u0219edin\u0163ia rotativ\u0103 a Consiliului UE. Chi\u0219in\u0103ul mizeaz\u0103 pe faptul c\u0103, pe durata acestui mandat, Rom\u00e2nia va pleda \u0219i mai mult cauza european\u0103 a Republicii Moldova.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n
Migra\u021bia rom\u00e2nilor pare s\u0103 fie unul dintre cele mai controversate subiecte atunci c\u00e2nd se vorbe\u0219te despre efectele post-aderare a \u021b\u0103rii la UE. Unii anali\u0219ti insist\u0103 pe \u201eexodul\u201d care genereaz\u0103 depopularea Rom\u00e2niei; al\u021bii scot \u00een prim-plan cele \u201ec\u00e2teva miliarde bune \u00een fiecare an\u201d, care au intrat \u00een \u021bar\u0103 de la milioanele de rom\u00e2ni care pot lucra \u00een UE. De exemplu, doar \u00een 2015, rom\u00e2nii din afara \u021b\u0103rii au trimis acas\u0103 peste 500 de milioane de euro. Indiferent unde ar \u00eenclina balan\u021ba adev\u0103rului, cert este c\u0103, \u00een ultimul deceniu, din Rom\u00e2nia au plecat peste trei milioane de oameni. Mul\u021bi dintre ei s-au stabilit definitiv acolo, cu tot cu familii.<\/p>\n
Ast\u0103zi, Rom\u00e2nia este pe locul patru \u00een Europa la num\u0103rul de cet\u0103\u021beni care tr\u0103iesc \u00een afara \u021b\u0103rii, dup\u0103 Marea Britanie, Polonia \u0219i Germania. Cei mai mul\u021bi rom\u00e2ni au ales s\u0103 plece \u00een Italia, Spania, Marea Britanie \u0219i Germania. Majoritatea dintre ei trimit bani acas\u0103 \u0219i ajut\u0103 economia \u2014 \u00een ultimii zece ani, vorbim de circa 52 miliarde de euro, cu mult peste nivelul investi\u021biilor str\u0103ine din aceea\u0219i perioad\u0103.<\/p>\n
Un parcurs economic consistent<\/strong><\/h2>\n
\u201eCifrele celor zece ani ai Rom\u00e2niei \u00een UE arat\u0103 o serie de progrese notabile\u201d, sublinia Radio France International \u00eentr-o analiz\u0103 publicat\u0103 la 3 ianuarie 2017. Potrivit acesteia, \u00een valoare nominal\u0103, Produsul Intern Brut (PIB) al \u021b\u0103rii a crescut de la 100 mlrd. de euro \u00een 2007 la circa 170 mlrd. de euro, cifr\u0103 estimat\u0103 pentru finalul lui 2016. \u00cen procente, este vorba de 70 la sut\u0103. La fel, dac\u0103 \u00een 2007, PIB-ul pe cap de locuitor, calculat \u00een func\u021bie de puterea de cump\u0103rare, reprezenta 41% din media UE, ast\u0103zi acesta este de 57% din media european\u0103, adic\u0103 mai mare cu 13% la sut\u0103. Pentru compara\u021bie, potrivit Eurostat, PIB-ul Bulgariei a crescut cu 5% \u00een aceea\u0219i perioad\u0103. Iar pentru anii 2016 \u0219i 2017 prognoza economic\u0103 a Rom\u00e2niei indic\u0103 cea mai mare cre\u0219tere economic\u0103 din Europa.<\/p>\n
Potrivit site-ului caleaeuropeana.ro, care a comparat Eurobarometrele din 2007 \u0219i din 2016, at\u00e2t bulgarii, c\u00e2t \u0219i rom\u00e2nii se simt mai ferici\u0163i dec\u00e2t erau acum un deceniu: 36% fa\u0163\u0103 de 51% pentru bulgari \u0219i 53% fa\u0163\u0103 de 58% pentru rom\u00e2ni.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n
Printre domeniile care au beneficiat cel mai mult de aderarea la UE se num\u0103r\u0103 investi\u021biile str\u0103ine \u2014 \u00een zece ani, \u00een Rom\u00e2nia au intrat aproape 33 mlrd. de euro \u0219i au fost create zeci de mii de locuri de munc\u0103 \u2014 \u0219i comer\u021bul. Dac\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een 2007, companiile exportau m\u0103rfuri \u00een valoare de 25 mlrd. de euro anual, \u00een doar primele nou\u0103 luni din 2016 exporturile au fost de peste 42 mlrd. de euro. \u021aara nr. 1 de export a fost Germania, cu autoturisme \u0219i echipamente pentru acestea. Urmeaz\u0103 Italia, cu exporturi de 6,8 mlrd. de euro \u0219i Fran\u0163a, cu 3,7 mrld. de euro.<\/p>\n
O alt\u0103 industrie impulsionat\u0103 de prezen\u021ba \u021b\u0103rii \u00een UE este IT. Ast\u0103zi, doar \u00een Cluj lucreaz\u0103 15.000 de speciali\u0219tii \u00een domeniu, iar la nivel na\u021bional \u2014 peste 150.000. \u0218i salariul mediu pe economie a crescut, \u00eens\u0103 aici, afirm\u0103 exper\u021bii, rezultatele nu sunt pe m\u0103sura a\u0219tept\u0103rilor: de la 312 euro la 1 ianuarie 2007 la 459 \u00een prezent.<\/p>\n
Fondurile europene, mai tari dec\u00e2t euroscepticismul<\/strong><\/h2>\n
O parte cov\u00e2r\u0219itoare din aceste rezultate se datoreaz\u0103 fondurilor europene. De aceea, pentru pu\u021binii, de altfel, eurosceptici din Rom\u00e2nia, care periodic invoc\u0103 faptul c\u0103 \u0219i \u021bara lor contribuie la bugetul UE, r\u0103spunsul vine tot \u00een cifre, oferite oficial de Ministerul Finan\u021belor: din 2007 p\u00e2n\u0103 \u00een 2017, Romania a primit de la Bruxelles peste 40,5 mlrd. de euro ca fonduri nerambursabile. \u00cen acela\u0219i timp, \u021bara a contribuit la bugetul UE cu aproximativ 13,6 miliarde de euro. A\u0219adar, putem vorbi de un flux net pozitiv de circa 26,9 miliarde de euro \u00een zece ani.<\/p>\n
\u201ePe scurt, am primit mai mult dec\u00e2t am cotizat, iar banii au fost aloca\u021bi \u00een mod clarr unor proiecte: de la drumuri \u0219i canaliz\u0103ri \u00een mediul rural p\u00e2n\u0103 la companii de software din marile ora\u0219e. Finan\u021b\u0103rile europene au acoperit toate c\u00e2mpurile de dezvoltare ale Rom\u00e2niei\u201d, nota \u201eRom\u00e2nia Liber\u0103\u201d \u00een ianuarie a. c. Este adev\u0103rat c\u0103, \u00een mai toate analizele realizate \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, autorii au men\u021bionat c\u0103, de foarte multe ori, calitatea investi\u021biilor a fost inferioar\u0103 cantit\u0103\u021bii de bani cheltui\u021bi. Din care cauz\u0103, \u0219i la zece ani de la aderarea la UE, Romania, ca \u0219i Bulgaria, e \u021bara membr\u0103 cel mai pu\u021bin dezvoltat\u0103 din blocul comunitar.<\/p>\n
Totu\u0219i, diferen\u021ba fa\u021b\u0103 de anul 2007 este semnificativ\u0103.<\/p>\n
\n\n
- Procesul de aderare a Rom\u00e2niei la UE a \u00eenceput la 1 februarie 1993. Cererea oficial\u0103 de aderare a fost depus\u0103 la 22 iunie 1995, \u00een cadrul unei ceremonii oficiale la Paris. Aceasta era \u00eenso\u0163it\u0103 de un document intitulat \u201eStrategia na\u0163ional\u0103 de preg\u0103tire a ader\u0103rii Rom\u00e2niei la UE\u201d, semnat cu o zi \u00eenainte, la Snagov, de c\u0103tre to\u0163i liderii partidelor parlamentare, de pre\u0219edin\u0163ii celor dou\u0103 Camere ale Parlamentului Rom\u00e2niei \u0219i de pre\u0219edintele de atunci al \u0163\u0103rii, Ion Iliescu. Negocierile de aderare au demarat la 15 februarie 2000, la Bruxelles.<\/li>\n
- Au urmat aproape \u0219apte ani de munc\u0103 asidu\u0103 \u2014 reforme, criterii, standarde comunitare, ajustarea legisla\u0163iei UE. Toate, pentru momentul din 1 ianuarie 2007.<\/li>\n
- Dup\u0103 primirea \u00een UE, Rom\u00e2nia \u0219i-a delegat reprezentan\u0163i \u00een toate institu\u0163iile europene, inclusiv Curtea de Justi\u0163ie a Comunit\u0103\u0163ilor Europene, Tribunalul UE, Comitetul Economic \u0219i Social, Comitetul Regiunilor sau Consiliul General al B\u0103ncii Centrale Europene. Cet\u0103\u0163enii rom\u00e2ni beneficiaz\u0103 de drepturile conferite de cet\u0103\u0163enia european\u0103, inclusiv dreptul la munc\u0103 \u0219i dreptul la libera circula\u0163ie \u00een \u0163\u0103rile comunitare. Limba rom\u00e2n\u0103 a devenit una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene, toate documentele comunitare fiind traduse \u0219i \u00een rom\u00e2n\u0103.<\/li>\n
- Ast\u0103zi Rom\u00e2nia are drept de vot \u00een toate reuniunile Consiliului UE unde, fiind cel de-al \u0219aptelea stat membru dup\u0103 m\u0103rime\/criteriu demografic, are 14 voturi.<\/li>\n
- \u00cen ace\u0219ti zece ani, Rom\u00e2nia a organizat de trei ori alegeri europarlamentare: la 25 noiembrie 2007 (pentru alegerea a 35 de europarlamentari rom\u00e2ni), la 7 iunie 2009 (pentru 33 de mandate) \u0219i la 25 mai 2014 (pentru 32 de mandate). De asemenea, Rom\u00e2nia a avut trei comisari europeni \u00een cadrul Comisiei Europene:\n
\n
- Leonard Orban,<\/strong> Comisar pentru Multilingvism \u00eentre 1 ianuarie 2007 \u2014 9 februarie 2010. A gestionat un buget de circa 1,2 mlrd. de euro, av\u00e2nd \u00een subordine o echip\u0103 de 3400 de persoane. Portofoliul multilingvismului a cuprins traduceri, interpret\u0103ri \u0219i oficiul pentru publica\u0163ii oficiale al UE.<\/li>\n
- Dacian Ciolo\u0219,<\/strong> Comisar pentru Agricultur\u0103 \u0219i Dezvoltare Rural\u0103, \u00eentre 9 februarie 2010 \u2014 1 noiembrie 2014. A gestionat unul dintre cele mai importante portofolii, care a avut alocat pentru anul 2010 circa 50 miliarde de euro, aproape o treime din bugetul Uniunii Europene.<\/li>\n
- Corina Cre\u0163u,<\/strong> Comisar pentru Politica Regional\u0103, din 1 noiembrie 2014 p\u00e2n\u0103 \u00een 2019. Este un portofoliul important care, prin responsabilit\u0103\u0163ile pe care le implic\u0103, face parte din grupurile de coordonare pe orizontal\u0103 (a\u0219a-numitele \u201eechipe de proiect\u201d) din cadrul Comisiei Europene.<\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n<\/ul>\n<\/blockquote>\n
Andreea \u0218tefan<\/strong><\/p>\n
Articol realizat de Asocia\u0163ia Presei Independente (API) cu suportul financiar al National Endowment for Democracy (NED). Citi\u0163i \u201eObiectiv European\u201d pe pagina web www.api.md<\/h5>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
O perioad\u0103 fast\u0103 de modernizare \u0219i de dezvoltare \u00cenceputul anului 2017 semnific\u0103, pentru Rom\u00e2nia, un…<\/p>\n","protected":false},"author":932,"featured_media":5513,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2,1702],"tags":[1834,138,1703],"class_list":["post-5512","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-noutati","category-obiectiv-european","tag-andreea-stefan","tag-api","tag-obiectiv-european"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/gliadrochiana.info\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5512","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/gliadrochiana.info\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/gliadrochiana.info\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gliadrochiana.info\/wp-json\/wp\/v2\/users\/932"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gliadrochiana.info\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5512"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/gliadrochiana.info\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5512\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5516,"href":"https:\/\/gliadrochiana.info\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5512\/revisions\/5516"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/gliadrochiana.info\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5513"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/gliadrochiana.info\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5512"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/gliadrochiana.info\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5512"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/gliadrochiana.info\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5512"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}