Pot mai mult

Discuție cu Iurie Melinte, omul care uimește an de an prin caracter și  talent de a crește tineri prin motivație și  exemplu.

Ați parcurs 141 de kilometri în cadrul Campionatului Republicii Moldova de Ultramaraton. Privind în urmă, la rece, cum ați descrie această experiență intensă?
„O privesc ca pe o etapă fundamentală în călătoria mea ca sportiv. Nu a fost doar o alergare, ci o imersiune totală în ceea ce înseamnă anduranța fizică și mentală. Cei 141 de kilometri reprezintă, dincolo de cifre, o dovadă a faptului că, atunci când corpul atinge limita, mintea este cea care preia controlul și decide dacă mergem mai departe. A fost un exercițiu de umilință și, în același timp, de mare satisfacție interioară.”
Ați avut un obiectiv clar înainte de start, care a rămas neîndeplinit conform planului inițial. Cum reacționează un ultramaratonist la această realitate și ce înseamnă, pentru dumneavoastră, succesul în acest context?
„Într-un ultramaraton, succesul nu se măsoară doar în kilometri parcurși sau în clasamente. Sigur, mi-aș fi dorit să ating obiectivul stabilit, iar momentul în care am realizat că acest lucru nu va fi posibil a fost extrem de dificil. Dar adevărata victorie a fost faptul că nu m-am oprit. Am învățat că, în viață și în sport, integritatea personală și puterea de a merge înainte, indiferent de obstacole, sunt mult mai valoroase decât atingerea unei cifre pe o foaie de hârtie.”
Ați subliniat faptul într-un dialog că ultramaratonul nu este o luptă solitară, ci una bazată pe solidaritate. Cum v-a ajutat atmosfera creată de organizatori și ceilalți sportivi?
„Această comunitate este extraordinară. Deși fiecare aleargă pentru propriul obiectiv, spiritul este de susținere reciprocă. Zâmbetele schimbate cu ceilalți concurenți, cuvintele de încurajare și, mai ales, dedicarea voluntarilor care au stat alături de noi ore în șir în timpul nopții au fost „combustibilul” meu. Ei sunt cei care fac posibil ca un efort individual să devină o experiență colectivă plină de respect și umanitate. Le sunt profund recunoscător lor, Echipei de Maraton Sri Chinmoy și Federației de Atletism din Republica Moldova.”
Sunteți un model pentru sportul din Drochia și pentru tinerii care vă urmăresc. Ce lecție purtați acasă, din această cursă, pentru provocările viitoare?
„Lecția principală este despre disciplină și continuitate. Am realizat că forța interioară nu se construiește într-o singură zi, ci prin lunile de muncă, sacrificiile și antrenamentele pe care nu le vede nimeni. Vreau să transmit celor de acasă, în special tinerilor, că nu trebuie să te temi de eșec sau de faptul că nu atingi o țintă din prima. Important este să ai curajul de a începe, perseverența de a continua și capacitatea de a te ridica după fiecare greutate. Acești 141 de kilometri sunt doar o lecție pe care o voi aplica în toate proiectele mele viitoare.

De unde pornește schimbarea? Ce vă motivează să realizați noi recorduri proprii continuu și de unde găsiți suflet să creșteți oameni prin propriul exemplu?”

„Aceasta este, poate, cea mai profundă întrebare pe care mi-o poți pune. Schimbarea pornește întotdeauna din interior, dintr-un moment de onestitate radicală față de tine însuți. Pornește în secunda în care încetezi să mai cauți scuze în mediul extern și accepți că tu ești singurul responsabil pentru evoluția ta. Este acea scânteie care apare când spui: «Pot mai mult decât am arătat până acum».
Motivația pentru noi recorduri nu vine din dorința de a fi mai bun decât ceilalți, ci din curiozitatea de a descoperi unde se termină, cu adevărat, limitele mele. Recordul este doar un reper, o dovadă vizibilă că am reușit să accesez o resursă interioară pe care ieri nu o cunoșteam. Fiecare kilometru parcurs în plus este un dialog cu potențialul uman; alerg pentru a vedea cât de departe poate ajunge voința atunci când corpul este gata să renunțe.
Cât despre creșterea oamenilor prin propriul exemplu, aceasta este o datorie morală pe care o simt în fiecare zi, mai ales în Drochia, la Liceul Teoretic „B.P.-Hasdeu”. Cred că a învăța pe cineva nu înseamnă a-i oferi o lecție teoretică, ci a-i arăta cum să trăiască. Dacă vreau ca elevii mei, colegii sau tinerii din orașul meu să fie curajoși, eu trebuie să fiu cel care riscă primul. Dacă vreau să fie perseverenți, trebuie să fiu cel care nu se oprește la kilometrul 100, ci continuă până la 141, chiar și atunci când doare.
Sufletul de a face asta îl găsesc în impactul pe care îl văd în ochii lor. Când cineva îmi spune că a început să facă sport sau să lupte pentru un vis datorită a ceea ce am făcut eu, atunci știu că efortul meu a căpătat un sens mai mare decât simpla alergare. Aceasta este adevărata mea medalie.”

Recent, familia Melinte a aniversat 41 de ani de căsătorie, un moment deosebit care încununează o viață trăită în armonie, respect și devotament reciproc.
De-a lungul anilor Valentina și Iurie Melinte au construit o familie frumoasă, bazată pe valori solide, iubire sinceră și sprijin reciproc necondiționat.

Exprimăm sincere felicitări din partea echipei „Glia Drochiană”.

 Înregistrat  de 

Angela CROITOR