Limba care ne spune cine suntem
În dimineața zilei de 31 august, drochienii s-au adunat la monumentul lui Mihai Eminescu pentru a celebra Ziua Limbii Române. Îmbrăcați în straie de sărbătoare și purtând flori în mâini, oameni de diferite vârste au venit să cinstească limba care ne leagă de istorie, cultură și de generațiile care au păstrat-o și au transmis-o mai departe.
A fost o dimineață în care cuvântul românesc s-a auzit prin poezie și cântec, iar florile depuse la monumentul marelui poet, prozator și jurnalist au întregit atmosfera unei zile cu o semnificație aparte pentru Republica Moldova.
La eveniment au participat președintele raionului Drochia, Vasile Cemortan, vicepreședinta raionului, Tatiana Botnari, reprezentanți ai aparatului președintelui raionului și ai Primăriei orașului Drochia, ai serviciilor descentralizate și desconcentrate din teritoriu, precum și reprezentanți ai instituțiilor de învățământ. Alături de ei s-a aflat și șeful adjunct al Oficiului Teritorial Soroca al Cancelariei de Stat, responsabil de raionul Drochia, Vitalie Josanu.
Locul ales pentru această întâlnire poartă el însuși o puternică încărcătură culturală. Mihai Eminescu rămâne unul dintre marile repere ale literaturii române, iar opera sa a dat limbii o frumusețe și o forță care continuă să ajungă la cititori, indiferent de generație.
Unul dintre cele mai calde momente ale zilei le-a aparținut copiilor. Prin poezie și cântec, aceștia au adus un omagiu limbii române și valorilor culturale pe care le moștenim. Vocile lor au dat sărbătorii firescul continuității: ceea ce generațiile de ieri au apărat și au păstrat este învățat, rostit și dus mai departe de generațiile de astăzi.
În încheiere, participanții au depus flori la monumentul lui Mihai Eminescu, în semn de respect și recunoștință pentru cel care a îmbogățit prin creația sa patrimoniul limbii și literaturii române.
31 august – un reper al renașterii naționale
Pentru Republica Moldova, data de 31 august este strâns legată de Mișcarea de Renaștere Națională și de evenimentele care au precedat proclamarea Independenței.
La 31 august 1989 au fost adoptate decizii istorice privind limba și revenirea la grafia latină. Era perioada în care tot mai mulți oameni cereau public dreptul la limbă, alfabet, istorie și identitate, iar aceste revendicări aveau să devină parte importantă a schimbărilor prin care trecea societatea.
Doi ani mai târziu, la 27 august 1991, Declarația de Independență a Republicii Moldova a consemnat limba română în documentul fondator al noului stat independent.
Un alt moment important a venit la 2 martie 2023, când Parlamentul Republicii Moldova a adoptat modificările legislative prin care sintagma „limba moldovenească” și formulările echivalente au fost înlocuite cu sintagma „limba română” în legislația națională. Tot atunci, denumirea oficială a sărbătorii de la 31 august a devenit „Ziua Limbii Române”.
Au trecut 37 de ani de la acel 31 august 1989, iar generațiile s-au schimbat. Limba a rămas însă firul care le leagă. O auzim în primele cuvinte învățate de un copil, în poveștile bunicilor, în sălile de clasă, în cărți și cântece, în teatru și în presă. Prin ea ne povestim trecutul și tot prin ea vor vorbi despre noi cei care vin după noi.
La Drochia, imaginea copiilor recitând în fața monumentului lui Eminescu a fost poate cea mai potrivită pentru această zi. Limba română merge mai departe prin ei, așa cum a ajuns la noi prin generațiile de dinainte.
Să o vorbim frumos și corect, să o citim, să o prețuim și să avem grijă de ea. Limba română poartă memoria unei istorii și vocea generațiilor care continuă să o scrie.
La mulți ani, Limba Română!
Maria MOLDOVANU
